Lifestyle

Restaurant Cernica, cel mai scurt drum de la vis la coșmar

Stelian Muscalu
A venit momentul să facem și cronică de eveniment (restaurant). Ca să fiu clar fac o serie de precizări încă de la început. Acest articol, ca toate cele scrise pe steliamuscalu.ro , are rolul de informare. NU este un articol scris din răzbunare, pentru că nu luptăm cu astfel de arme. De fapt nu luptăm. Punct. Noi doar informăm.
Acestea fiind spuse ma intorc în timp. August 2014. Pregătiri pentru botez. Voiam, ca orice părinte, ceva special. Am ales locul în care mergeam, eu și soția mea, destul de des ca să mai evadăm dintre betoanele orașului – Casa Cernica. Un loc extraordinar ca amplasement. Nu dădeam prea mare importanță că servirea era destul de greoaie atunci când comandam fie și doar o limonadă sau o cafea, peisajul era atât de frumos încât nu simțeam că acei chelneri ne fură… timpul.
Prin urmare, ne-am spus noi, hai să organizăm botezul micuțului Matei pe malul lacului. Ideea suna extraordinar, mult verde, lac si până la urmă un alt aer decât cel din București.
Am antamat locul și nu localul și am așteptat marea zi. Imi amintesc perfect, erau 34 de grade, imediat după ceremonia religioasă am sunat să anunțăm că venim. Văzând zăpușeala de afară mi-am spus să nu cumva să luăm chelnerii prin surprindere.
După un drum de aproximativ 20-30 de minute, timp suficient de pregătire pentru angajații restaurantului, am ajuns la Casa Cernica. Repet, era cald, foarte cald. Evident că solicitările de băutură, rece, au venit imediat. Nu la fel și reacția chelnerilor care parcă intraseră în pământ. Prima carafa, cu apă, nu vorbim de prepararea limonadelor sau alte chestiuni complicate, prima carafă cu apă, a sosit în aproximativ 30 de minute. Am încercat să nu dau atenție acestui detaliu, fire vulcanică fiind, ca să nu-mi stric momentul, unic în felul lui.
Uitându-mă în jur ca să văd ce se întâmplă cu întârzierea aia, și mai ales dacă există riscul să se repete, am realizat că aveam un singur ospătar dedicat. Nu eram mulți, 50-60 de persoane, dar totuși un singur chelner!? Ca și cum nu era suficient, acel chelner, se mai ocupa și de alte mese din zona restauratului.
După vreo două ore de insistențe, cu greu, încep să apară apareitivele.Nu uitați, două ore de insistențe. După ce oamenii îmi spuneau mai mult sau mai puțin discret că le este foame, au apărut aperitivele. Meniu relativ clasic, cu excepția unei combinații de prosciutto con melone, la care ținusem eu foarte mult. Mancarea era verde. Am avut niște chifteluțe de susan care erau pur și simplu împuțite. De foame însă, s-a cam mâncat tot din farfurie mai puțin acele chiftele de care nu știam cum să scap mai repede de pe mese.
La următorul rând, care apare la fel după insistențe uriașe, la un interval de mai bine de două ore de această dată, mix-ul de friptură cu cartofi copți era și rece și verde. Știu că nu ați văzut carne verde până acum. Explicația e simplă nu ați mâncat la Casa Cernica.
După acest episod, în care mi-am dat seama că totul este pierdut, am luat legătura cu managerul de evenimente încercând să aflu ce se întâmplă. Am primit scuze, ceea ce arăta cumva că erau conștienți atât de calitatea preparatelor cât și de cea a servirii.
Acest articol a fost chiar o sugestie a managerului de evenimente care mi-a spus că nu suntem singurul rateu, dar că ea nu prea are ce să facă. Totul a culminat tarziu în noapte când la factura, pardon, calculul de eveniment, căci era „prea târziu să mai factureze”, a fost adăugat un procent de 10% pentru servire.
Știu, am fost blând cu toată povestea. Însă am evitat să fac scandal din respect pentru invitați. Meritau respect măcar din partea mea căci din partea angajaților restaurantului nu au primit niciun gram.

10 comentarii

  • Ba de luptat, luptăm, dar pentru idei.

    Cred că foarte multă lume a visat ca la un moment dat să aibă o mică cârciumă, un mic bar, ceva mai mult pentru prieteni și care să reflecte într-un fel propria personalitate.
    Și eu am visat la așa ceva.
    Dar meseria de cârciumar este foarte grea. Mi-a spus odată cineva care avea multă experiență în domeniu… Dacă de 20 de ori îți servești clientul ireproșabil și acesta pleacă mulțumit, iar a 21a oară un chelner i-a trântit meniul în față, ei bine, clientul te va ține minte pentru această ultimă dată. Va pleca nemulțumit, nu se va mai întoarce niciodată și va spune și tuturor prietenilor că a avut o experiență neplăcută.

    Problema cu Casa Cernica e următoarea. La ei nu cred că s-a întâmplat să fie de 20 de ori perfecți și doar o dată să greșească. Stelian e prea blând și prea tolerant de felul lui. Probabil că l-a vrăjit prea mult peisajul și n-a mai dat atenție la detalii. De fapt la Casa Cernica servirea proastă e un obicei.

    Dacă tot vrem să avem turism cred că e bine să se discute și despre serviciile din turism. Exact așa, cu exemple concrete. Doar așa se poate învăța câte ceva, doar așa se poate îmbunătății. Un proprietar de hotel sau restaurant care nu învață să ofere clienților servicii măcar decente să se lase de meserie și să se apuce de altceva.

  • Stelian, ar fi trebuit sa povestesti asta acum un an, nu acum. Poate ca era mai bine pentru cei care au inchiriat localul dupa tine. Iar daca ai platit mancarea stricata… nu ai facut decat sa ii incurajezi sa faca asa in continuare. Puteai astepta sa plece toata lumea si nu plateai. OPC, Politie, orice. Dar nu plateam mancarea stricata. Daca trecem cu vederea pentru ca e botez, pentru ca nu vrem sa suparam invitatii si altele, nici nu schimbam nimic. Plus, scrii asta la un an distanta ca sa nu para razbunare. Nu prea are rost, de unde stii ca nu s-au schimbat intre timp iar acum le faci reclama negativa degeaba?

  • Anonim – am scris si acum un an, de fapt imediat dupa eveniment in prima saptamana din septembrie 2014. Am scris pe pagina de facebook (se poate verifica). Pe atunci nu exista acest blog. Acum o saptamana am citit despre o astfel de experienta la restaurantul respectiv, ceea ce mi-a reamintit ce s-a intamplat la botezul lui Matei. Acum avand un nou intrument de comunicare am reluat ideea. Astept oameni care au fost acolo si care sa-mi spuna cat de multumiti au fost, Din pacate exista o vorba… omul sfinteste locul. Atat timp cat acolo vor servi aceiasi, vor gestiona acel business aceiasi oameni, nu cred ca ceva se va schimba. Insa plec de la ideea failibilismului si astept sa fiu contrazis 🙂
    PS – pe facebook deja au aparut comentarii legate de servirea proasta chiar din 2015

  • eu am lucrat acolo, acum ani buni.. mizeria a fost mereu cuvantul de ordine, dar mancarea a fost impecabila.. pe vremea aia grecul care avea (nu stiu daca o mai fi tot el acum) restaurantul se tinea de treaba, avea bucatari profesionisti, noi, chelnerii, desi fara experienta, ne dadeam silinta sa fim impecabili…

  • ce nu inteleg majoritatea antreprenorilor (managerilor) fie ei si de restaurante,bodegi,birturi..etc este ca in acest tipar de bussines face-off ,treburile sunt mai complicate decat cerebelul lor cu 2 circumvolutiuni si anume: se aplica formula magica din PR , 1 client multumit va promova la randul lui altor 5 potentiali clienti, deci regula este simpla 🙂 orice abatere de la aceasta regula va produce doar publicitate indirect negativa, deasemenea este obligatorie implicarea personala a ‘patronului’ ,incepand de la chatul direct cu clientii localului cat si colectarea de feedback-uri, din pacate acest statut de ‘manager’ este greu de inteles pentru cei mai multi antreprenori, de aici si bataia de joc pe care o afiseaza + comercializeaza, personal am fost o singura data la Casa Cernica (intr-o zi de duminica) si in afara faptului ca batea vantul printe mese iar chelnerii se ‘bateau de musca’ am incaruntit pana ne-au fost aduse 4 beri amarate, dupa o asa servire ne-am luat traistele in bat si …..vamos 🙂

  • Cea mai tare faza, este acum ca la casa cernica nu mai ești servit. Îți iei binișor tava, comanzi mâncarea rece, ce-ți este trântit într-o farfurie direct cu mana (chiar de au ustensilele de manipulare). Asa ca ma aștept acum la ecare sa mi se dea și o natura și un burete. Oameni dragi, de vă doriți o zi la aer ocoliti cât puteți de mult casa cernica. Din rău în mai rău. Locul e superb, dar oamenii și acțiune lor îl strica!

  • Noi am avut botezul acolo anul trecut si sincer chiar am fost foarte multumiti, mancarea a fost buna si servita la timp chelnerii foarte atenti mereu prezenti pe la mese. Plus ca am avut o colaborare foarte buna cu doamna care se ocupa de eveniment. ?

  • Buna ziua , va garantez ca la Casa Cernica , noul nume al complexului fiind Cernica Events lucrurile s-au schimbat in bine , servirea și preparatele complexului fiind unul dintre atuurile locului . Va garantez ca ceea ce ați descris mai sus este istorie . Va aștept cu drag sa ne călcați pragul și sa povestim la o limonada rece

Adaugați un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.