Politic

De ce sunt importante alegerile din 26 Mai

Radu Rosulescu

Uniunea Europeană pare de multe ori ceva abstract, ceva care se întâmplă undeva departe. Noi suntem aici, noi avem problemele noastre, iar ei sunt undeva pe la Bruxelles, cu interesele lor. Nimic mai fals. Este o percepție cât se poate de greșită. De fapt Uniunea Europeană este și acolo, dar și aici, problemele Uniunii Europene sunt și problemele noastre pentru că suntem parte a acestei uniuni.

În acest articol voi trece în revistă principalele instituții și mecanismele prin care se iau deciziile la nivelul Uniunii Europene asta ca să vedem ce rol joacă România și care e importanța votului tău.

Dar întâi…

  • Politica la nivelul UE se face prin asociere în familii politice. Dacă vrei ca votul tău să conteze ar trebui să votezi partide care fac parte din familii politice puternice, care pot avea o influență mare în luarea deciziilor. Candidații independenți se duc cam degeaba la Bruxelles pentru că nu vor avea putere dacă nu au și un partid în spate. Desigur, se poate întâmpla ca un candidat independent să aibă o personalitate atât de puternică încât să își impună ideile. Dar deocamdată mie nu mi-a atras atenția niciun candidat independent, n-am văzut pe cineva care să fie așa de bun influencer. PSD și Alde România au reușit, din cauza felului în care fac politică în interiorul României, să fie suspendate din familiile politice europene din care făceau parte, Internaționala Socialistă respectiv Alde Europa și sunt chiar la un pas de excludere. Ce înseamnă asta? Înseamnă că europarlamentarii acestor partide vor purta un stigmat, nu va voi nimeni să vorbească cu ei, părerea lor nu va fi ascultată de nimeni, inițiativele lor (dacă vor avea așa ceva) nu vor fi susținute de nimeni. Practic europarlamentarii PSD și Alde România se vor duce degeaba la Bruxelles, vor sta 4 ani și vor mânca un salariu gras fără să facă nimic.
  • Politica în general se face și în culise sau mai ales în culise. Mai ții minte? După revoluția din 1989 România a fost privită cu mare simpatie în toate capitalele democratice din lumea asta. Și noi ce-am făcut? A venit Iliescu cu minerii, ne-am autoizolat, iar țara se îndrepta către dezastru. Cine a redeschis porțile pentru România? Președintele Constantinescu și ministrul de externe Andrei Pleșu. Emil Constantinescu va rămâne în istorie drept un președinte slab care n-a reușit să gestioneze puterea politică și o economie care se scufunda. Andrei Pleșu n-a fost niciodată un politician, nici nu i-a plăcut și nici n-a vrut să fie. Totuși ei doi au reușit să facă minuni în diplomație. De ce? Pentru că sunt oameni inteligenți, oameni cu o vastă cultură personală, oameni care vorbesc limbi străine, oameni care reușesc să se facă plăcuți într-o discuție particulară, oameni care pot influența decizii prin discursul lor. Prin contrast, doamna Viorica Vasilica Dăncilă a avut 2 mandate de europarlamentar, a stat vreo 9 ani la Bruxelles și nu s-a lipit de ea nicio limbă străină, nu a reușit să-și facă prieteni printre politicienii influenți, ba dimpotrivă am impresia că toată lumea cam râde de ea și de gafele ei citite de pe hârtiuțe. Când alegi mai uită-te și cine face parte din lista de persoane nu doar sub sigla cărui partid este acea listă.
  • Ai grijă și la mesajul extremist. Sunt sigur că ai și tu nemulțumiri cum am și eu cum are toată lumea. Întotdeauna se poate mai bine, cam prin toate țările sunt și politicieni incompetenți și poate și corupți. Dar soluția nu este extremismul. Nu așa putem îndrepta lucrurile nu așa putem pedepsi incompetența și corupția, nu așa ne putem răzbuna. Cel mai bun exemplu este Brexit-ul – britanicilor nu le-a păsat, s-au lăsat seduși de mesaje extremiste, au făcut alegerea cea proastă, iar acum nu mai știu ce să facă ca să îndrepte lucrurile. Acum și-au dat seama că au făcut o prostie, dar este prea târziu. Mai bine să nu faci prostia decât să regreți după aceea.

Ce votăm acum? Votăm cine va ocupa cele 33 de locuri de europarlamentari rezervate României. Deci indiferent de cât de multă lume se duce la vot sau pe cine vom alege, România va avea tot 33 de locuri. În cazul acesta contează așa de mult să te duci la vot? Da, contează foarte mult. Un europarlamentar va fi cu atât mai puternic, cu atât mai influent cu cât va avea în spate mai multe voturi. Desigur, contează mai mult să fie un om inteligent, bine intenționat și să facă parte dintr-o familie politică puternică, dar una e să spui – pe mine m-au ales 100 de oameni și alta e să spui – pe mine m-au ales 100.000 de oameni.

De ce are România 33 de europarlamentari? Fiecare țară primește un număr de locuri proporțional cu populația țării respective, dar nu mai puțin de 6 locuri și nu mai mult de 96 de locuri, iar în total numărul maxim de europarlamentari nu trebuie să depășească 751.

Ce face Parlamentul European? Parlamentul European are 3 roluri:

  • Legislativ – în parlament se adoptă legile europene, deciziile luându-se împreună cu Consiliul Europei pe baza propunerilor Comisiei Europei. În România legislația se adoptă de către Parlament, la propunerea Guvernului. De asemenea în Parlamentul European se iau hotărâri în ceea ce privește acordurile internaționale (cele care angajează întreaga Uniune Europeană, inclusiv în ceea ce privește invitarea unor noi țări în uniune). Cam la fel se întâmplă și în România – acordurile internaționale negociate de guvern sau președinte trebuie validate în parlament.
  • Control – alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor. În România președintele desemnează un prim-ministru, acesta își formează un cabinet, iar guvernul se validează prin vot în parlament. Ca și în parlamentul României și în Parlamentul European se pot depune moțiuni de cenzură împotriva Comisiei. Și în Parlamentul European se pot constitui comisii de anchetă, se pot face interpelări la adresa Comisiei și Consiliului
  • Bugetar – împreună cu Consiliul European stabilește bugetul UE și aprobă bugetul pe termen lung (cadrul financiar multianual)

Consiliul European este un factor de decizie extrem de important. Consiliul European este format din șefii de stat și de guvern ai țărilor membre UE. România este reprezentată de către președinte. În toamnă vom avea și noi alegeri prezidențiale, deci ai grijă pe cine votezi – aici chiar contează omul și nu partidul.

Consiliul European are un rol complex. Nu poate adopta acte legislative, dar la nivelul Consiliului se iau deciziile cele mai importante, în special în ceea ce privește politica externă și de securitate comună a UE și prioritățile politice de dezvoltare a UE. De exemplu la summit-ul informal de la Sibiu s-au stabilit liniile de dezvoltare ale Uniunii pe următorii 5 ani. Tot ce se va întâmpla în Uniunea Europeană în următorii 5 ani s-a hotărât la Sibiu.

Consiliul Uniunii Europene… denumirea poate crea confuzii. Deci Consiliul European este un organism permanent, format din șefii de stat și de guvern din țările membre UE, în timp ce Consiliul Uniunii Europene este un organism nepermanent al cărei componență este formată din miniștrii ce au atribute într-unul din cele 10 domenii politice definite la nivel UE:

  • Agricultură și pescuit
  • Competitivitate
  • Afaceri economice și financiare
  • Mediu
  • Ocuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatori
  • Educație, tineret, cultură și sport
  • Afaceri externe
  • Afaceri generale
  • Justiție și afaceri interne
  • Transporturi, telecomunicații și energie

Deci – când se întâlnește Consiliul Uniunii Europene pe teme de agricultură participă miniștrii agriculturii din țările UE, când se dezbat teme de justiție participă miniștrii de justiție și de interne etc.

Ca să fie amețeala totală mai există și Consiliul Europei – un organism internațional format din 47 de state membre din Europa (evident mai multe decât cele 27 care formează în prezent UE – când scriu articolul acesta nu știu ce statut mai are Marea Britanie) și 6 țări cu rol de observatori (SUA, Canada, Mexic, Japonia, Israel și Vatican).

Facem o recapitulare ca să nu le încurcăm:

  • Consiliul European – compus din șefii de stat și de guverne din țările UE – cu rol foarte important în ceea ce privește deciziile politice ale UE
  • Consiliul UE – compus din miniștrii țărilor UE
  • Consiliul Europei – o organizație care nu are legătură cu Uniunea Europeană, nu poate lua decizii, nu poate influența în mod direct politica UE, este mai mult un organism de cooperare internațional

Comisia Europeană – dacă UE va deveni în viitor un singur stat federal probabil Comisia Europeană va juca rolul de guvern federal. Deocamdată Comisia Europeană are următoarele roluri:

  • Elaborarea și propunerea actelor legislative (ce vor fi dezbătute și aprobate ulterior în Parlamentul European)
  • Garantarea respectării legislației UE. Vezi, asta e problema lui Dragnea și Tăriceanu – nu mai sunt de capul lor, nu pot schimba legile chiar cum vor ei pentru că România s-a angajat să respecte legislația europeană. Dar poate fi problema noastră a tuturor românilor – dacă Dragnea și Tăriceanu insistă să facă doar după capul lor și în propriul lor interes atunci România va fi sancționată și sancțiunile le vom suporta chiar noi, cetățenii obișnuiți. Sancțiunile sunt graduale, dar se poate merge chiar până la excluderea din UE, ceea ce ar fi o catastrofă pentru România. Adu-ți aminte cazul Greciei – ei erau în pragul falimentului, dar tot cu coada pe sus, tot nu voiau să respecte mecanismele și deciziile UE și au fost la un pas foarte mic de a fi excluși din Uniune. Au rămas pentru că pe ultima sută de metri au acceptat să se conformeze. Și bine au făcut. Astăzi Grecia și-a revenit și prosperă în interiorul UE, dar dacă ar fi fost dată afară cu siguranță ar fi intrat în faliment și s-ar fi ales praful de toată țara.
  • Gestionează politicile UE – elaborează bugetele ce vor fi aprobate în Parlamentul European și gestionează cheltuirea banilor, stabilește prioritățile de cheltuire a banilor, stabilește politicile comerciale și stabilește acorduri internaționale în numele UE

Comisia Europeană este formată din 28 de comisari, câte unul din fiecare țară membră a UE. Din nou nu știu ce se va întâmpla în cazul Brexit-ului. Din acești comisari se alege 1 președinte și 6 vice-președinți, din care 1 prim-vice-președintele. Președintele Comisiei este nominalizat în cadrul Consiliului European și își formează echipa de comisari pe baza sugestiilor venite din partea țărilor UE. După ce își formează echipa aceasta va fi aprobată tot în cadrul Consiliului European, după care fiecare comisar trebuie să treacă prin Parlamentul European pentru a-și prezenta viziunea, a răspunde la întrebări și a obține votul de încredere, iar după ce comisarii au fost votați în Parlamentul European se ia decizia de numire a lor în cadrul Consiliului European – sună un pic complicat, dar în mare măsură este o procedură similară numirii în cazul Guvernului României – prim-ministrul este numit de președinte, își formează echipa de miniștri, președintele o aprobă, se duce în parlament, obține votul de încredere după care se întoarce la președinte pentru a fi investit în funcție.

Ce este de reținut aici e faptul că europarlamentarii pe care tu i-ai ales vor vota la rândul lor componența Comisiei Europene și mai mult decât atât, comisarul din partea României va fi propus de către președintele Iohannis, dar președintele va trebui să țină cont de raportul de forțe politice existente în România – deci dacă vrei să propună un candidat bun ai grijă cu cine votezi acum.

Alte instituții europene:

  • Curtea de Justiție a Uniunii Europene – este formată din Curtea de Justiție (câte un judecător din fiecare țară a UE) și Tribunalul (câte 2 judecători din fiecare țară a UE)
  • Banca Centrală Europeană – are în componență guvernatorii băncilor centrale ale țărilor UE
  • Curtea Europeană de Conturi – cu câte un reprezentant din fiecare țară UE
  • Serviciul European de Acțiune Externă – condus de către Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate (care este în același timp și vice-președinte al Comisiei Europene), experți din cadrul Consiliului UE și a Comisiei Europene și o rețea de ambasade UE
  • Comitetul Economic și Social European – format din angajatorii, lucrătorii și grupurile sociale de interes din cadrul țărilor UE. Are în componență 350 de membri, fiecare țară are o reprezentare proporțională cu populația țării respective, propunerile de numire venind de la guvernele țărilor respective
  • Comitetul European al Regiunilor cu reprezentanți aleși din cadrul autorităților locale sau regionale din fiecare țară UE
  • … mai sunt o grămadă de comitete și comiții, o grămadă de instituții europene, dar cele de mai sus sunt cele mai importante, dacă vrei mai multe informații poți oricând accesa site-ul oficial al Uniunii Europene

După cum vezi, România nu este tratată ca o țară de mâna a 2a. România are fix aceleași drepturi ca și Germania sau ca și Luxemburg, nici mai mult nici mai puțin. Reprezentanții României își exprimă opiniile, sunt ascultați, votează, participă la luarea deciziilor. Diferența știi cine o face? Oamenii. Oamenii pe care îi trimitem acolo. Dacă sunt niște habarnagii, dacă nu știu să comunice și ei într-o limbă străină, cum să influențeze ei politica UE? Mai știi ce a făcut ministrul Daea când s-a dus la Bruxelles? I-a amețit pe toți cu pericolul cormoranilor, a avut un discurs atât de încâlcit încât nu înțelegeai ce spune nici în limba română, traducătorii nici nu puteau traduce pentru că nu știau ce să traducă – fraze fără cap și fără coadă, o dezordine totală de idei, o lipsă până la urmă a unui mesaj coerent, ce să traduci?

Ai încredere în Uniunea Europeană. Pentru România este singura cale. Nu avem alternative mai bune. Mergi la vot pentru că votul tău contează și mai ales… Ai grijă pe cine votezi pentru că ei te vor reprezenta în următorii 4 ani de zile.

Adaugați un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.