Business

Vremea reformelor – parlamentul

Radu Rosulescu

E vremea schimbărilor. Toată lumea simte asta, toată lumea cere asta. Am și eu păreri, am și eu idei de reformă. Așa că ți le spun ție, cel care citești acest articol. O să scriu o serie de articole pe această temă, fiecare pe un domeniu specific care cred eu că ar putea fi îmbunătățit și pentru care am și propuneri de îmbunătățire. Nu mă pricep nici eu la toate. Și nici n-am pretenția că ideile și soluțiile mele sunt senzaționale.
Dacă îți place vreuna din ideile mele, te rog s-o spui și tu mai departe prietenilor tăi, ei poate o vor spune mai departe și poate ajunge și la urechea celor care ar trebui s-o audă. Dacă nu îți plac ideile mele te rog să le ignori sau, dacă simți nevoia, poți să le combați.

Parlamentul României

În toate sondajele de opinie încrederea în parlament este foarte scăzută, aproape de zero.
Pe mine mă doare destul de tare treaba asta. Parlamentul ar trebui să fie simbolul democrației. Parlamentul ar trebui să ne reprezinte, doar e format din aleșii neamului, nu?

Eu personal nu bat toba pe subiectul ”300 de parlamentari cum s-a votat la referendum”. Poate îți mai amintești cum a fost acel referendum – organizat în așa fel încât să-i sufle vânt în pânze lui Băsescu. Nu s-a făcut o dezbatere adevărată, nu s-au adus argumente pro și contra, așa cum ar fi trebuit dacă ar fi fost vorba de un referendum serios.
Da, am aceeași părere – ar trebui redus numărul de parlamentari, dar nu pot să dau o cifră exactă. Asta ar trebui să fie treaba sociologilor – să găsească formula cea mai bună pentru ca toate regiunile țării și toate categoriile de cetățeni să fie reprezentate în parlament. În schimb eu susțin cu tărie că ar trebui să existe 2 camere – deputați și senatori. De ce? Pentru siguranță.

Ce ar trebui schimbat?

Imaginea
De multe ori parlamentarii au fost prinși în situații penibile. Unii au fost filmați în timp ce dormeau, alții că se scobeau în nas sau mai știu eu ce făceau. La un moment dat un parlamentar dorea ca presa să fie sancționată când difuzează astfel de imagini. Nu, nu, nu. Să fie sancționați parlamentarii când ajung în astfel de ipostaze. Dacă nu-i sancționează partidul care i-a trimis acolo poate că ar trebui să se specifice în regulamentul camerelor niște sancțiuni clare pentru cei care se fac de râs și prin asta trag în jos imaginea parlamentului. De exemplu – să fie sancționați cu tăierea a 10% din salariu pentru prima abatere, 50% pentru a doua abatere și 100% pentru a treia abatere. Păi dacă tot vine în parlament ca să doarmă atunci să nu-i mai dăm și salariu, nu?
La fel ar trebui impuse sancțiuni și pentru nerespectarea regulilor care deja există. De exemplu pentru chiulangii. Orice salariat care trage chiulul de la serviciu ar fi dat afară. Ok, pe parlamentari nu îi poți da afară pentru că au fost aleși, dar să nu mai aibă pretenția să primească bani dacă nu sunt prezenți atunci când ar trebui să fie. Valabil și pentru prezența în teritoriu, pentru că primesc o grămadă de bani tocmai pentru a avea cabinet în teritoriu. Dacă nu vor să fie prezenți în teritoriu atunci nu văd de ce să primească banii ăștia.

Sistem de vot
Înainte să trec la alte probleme ar trebui să discut un pic despre sistemul de vot. În actuala legislatură parlamentarii au fost votați după sistemul uninominal – adică s-a votat omul și nu lista de partid. Mă rog, cu ajustările de rigoare pentru că nu a fost uninominal pur ci proporțional. Începând cu alegerile următoare ne vom întoarce la liste de partid. În teorie votul uninominal ar fi mai bun, nu? Pentru că alegi omul care vrei să te reprezinte nu o listă. Dar uite că în practică a fost un eșec. Pentru că au candidat foarte mulți oameni care aveau probleme cu legea și s-au gândit că imunitatea parlamentară este un scut foarte bun pentru ei. Deh, campania electorală necesită cheltuieli mari, iar un om cinstit și sărac nu prea are șanse în fața unuia care aruncă cu banii în stânga și în dreapta, iar dacă cei care au făcut avere în mod cinstit nu s-au înghesuit să se facă parlamentari au lăsat loc liber pentru alții care n-au făcut averea tocmai cinstit.
Cred că cel mai bine ar fi să existe o discuție foarte serioasă, inițiată chiar de președinte (pentru că domnul Iohannis e mult mai puțin jucător decât predecesorul Băsescu) – Ce sistem de vot ar trebui să funcționeze în România? Să se cumpănească extrem de bine avantajele și dezavantajele, iar după ce se ajunge la o concluzie acel sistem de vot să rămână bătut în cuie, eventual statuat în constituție ca să fie clar că nu se mai modifică. Pentru că altfel partidele aflate la putere (adică au puterea de a schimba o lege așa cum vor) au tendința să schimbe sistemul de vot în avantajul lor (ca să-și conserve puterea). Eu aș lăsa specialiștii să se pronunțe, dar odată ce s-a căzut de acord pe un anumit sistem să nu se mai schimbe.
În continuare o să presupun că alegerile se vor desfășura pe liste, așa cum este scris în actuala lege electorală.

Traseism politic
Desigur, orice om are dreptul la o opinie. Mai ales dacă este parlamentar. El trebuie să susțină ceea ce l-au mandat cei care l-au votat să susțină și trebuie să voteze așa cum îi dictează lui conștiința și nu partidul. Dacă simte că ceea ce îi cere partidul nu e în acord cu propria conștiință ar trebui să părăsească partidul. Până aici e Ok. Dar nu să se ducă la partidul advers, nu să creeze în parlament un partid nou, care n-a fost niciodată votat de oameni să-i reprezinte în parlament. Dacă un domn parlamentar are mustrări de conștiință atunci să-și dea demisia și din partid, dar și din parlament. Înseamnă că el nu se mai simte reprezentat în partidul respectiv și că la rândul lui nu îi mai poate reprezenta pe cei care l-au ales.

Imunitate
Cred că e mai mult decât clar ce-mi doresc. Același lucru care și-l dorește toată lumea. Să nu mai existe imunitate decât pentru declarații și acțiuni politice. Să nu mai văd niciodată circul care s-a întâmplat în parlament – cu rugăciuni sau cu sticluțe cu mir. Ce legătură are divinitatea cu corupția? Doamne ferește. Dacă un parlamentar este acuzat de fapte penale să facă bine să se ducă și să lămurească acuzațiile. Avem un sistem de justiție care funcționează. Ok, poate nu e perfect, dar funcționează cât de cât. Din sistemul de justiție NU face parte parlamentul. Unii sunt cu putere legislativă (parlamentarii fac legi) și alții sunt cu puterea judecătorească (aplică legea). Parlamentarii nu pot să judece pentru că nu asta e meseria lor. De judecat judecă judecătorii.
Da, imunitatea are sens să existe. Tocmai pentru a nu se crea abuzuri – adică să nu fie pedepsit cineva doar pentru că și-a exprimat o opinie. Dar opinia e opinie, iar infracțiunile sunt infracțiuni. Când e vorba de cazuri penale parlamentarii ar trebui să aibă fix aceeași protecție ca orice cetățean obișnuit – adică există un judecător care decide dacă e cazul de închisoare preventivă, există un judecător care decide dacă probele administrate de procurori sunt suficiente pentru a începe un proces penal, în timpul procesului există judecători care decid dacă acuzațiile sunt fondate sau nu și dacă respectivul merită pedeapsa X sau merită să fie achitat.
Și apropo de imunitate pentru declarații politice. N-ar trebui să mai existe vot secret în interiorul parlamentului. Fiecare parlamentar trebuie să voteze la vedere și să-și asume votul. De ce? Uite de aia. Pentru că el e acolo să facă politică și are imunitate pentru asta. Nu îl poate trage nimeni la răspundere decât politic pentru ce a votat. Când îi văd pe parlamentarii noștri că fac atâta circotecă cu votul secret… ba nu știu în ce urnă trebuiau să bage bilele (că e și greu – au doar o bilă albă și una neagră), ba fac biluțe din gumă de mestecat (sau mai știu eu din ce le fac), ba pleacă cu bilele în buzunar… Pe bune? Se comportă mai ceva ca copiii de grădiniță. Nu ar fi mai normal să se voteze mereu la vedere? Să știm și noi ce votează fiecare parlamentar, care i-a fost opinia?

Buget
Parlamentarii nu ar trebui să aibă dreptul să-și voteze singuri nici leafa nici alte privilegii. E un conflict de interese, nu?
După părerea mea ar trebui ca bugetul parlamentului să fie bătut în cuie – un anumit procent din PIB. În buget să intre:

  • cheltuielile de funcționare – întreținerea Palatului Parlamentului, funcționarea birourilor teritoriale, cheltuieli de transport și cazare etc
  • salarii – pentru parlamentari și ceilalți funcționari
  • promovare – din cota ce-i revine fiecărui partid să se facă și campania electorală.
Uite așa poate ar fi și parlamentarii mai interesați de bunăstarea poporului – dacă PIBul crește vor avea și ei mai mulți bani – un fel de bonus de performanță. Poate așa se vor gândi mai bine dacă e necesar să voteze alocarea de fonduri pentru construirea unei noi biserici sau ar fi mai bine ca fondurile alea să fie folosite pentru construirea unei școli sau a unei șosele.
De asemenea vor putea decide ce fac cu banii – îi folosesc pentru a sta în lux și a face risipă sau eficientizează cheltuielile de funcționare? vor să aibă salarii mari sau pun de-o parte bani pentru campania electorală?
Să știi, banii ăștia pentru campanie electorală au fost cea mai invocată scuză pentru corupție. Adică Xulescu a furat domnule bani pentru partid, a ajutat partidul în campanie. Păi se poate așa ceva? Ar trebui băgat la pușcărie tot partidul pentru complicitate la furt. Din păcate asta ar însemna să intre la pușcărie toate partidele. Nu că mi-ar părea rău, nu că n-ar merita, dar nah, democrația se face prin politică și cu partide politice. Nu pot să doresc dispariția partidelor pentru că asta ar însemna dispariția democrației. Dar pot să-mi doresc o curățenie în interiorul partidelor.
Lobby politic
În alte țări este foarte normal să se vorbească despre lobby – un parlamentar sau mai mulți susțin în mod deschis un anumit interes. La noi treaba asta se cheamă trafic de influență.
Există o delimitare foarte clară între lobby și trafic de influență.
Lobby se face pentru a influența anumite politici ale guvernului.
Să dau un exemplu – Gazele de șist. Pe de-o parte sunt cei care susțin că interesul economic ar trebui să primeze și că ar fi bine să exploatăm gazele de șist (asta dacă o să le găsim), iar pe de altă parte sunt cei care susțin că lupta împotriva poluării și conservarea naturii sunt mai importante. Cele 2 tabere au fiecare argumente poltice și o decizie e greu de luat. Aici pot interveni lobbystii care sa incline balanta intr-o parte sau alta. Lobbyistii promovează interesul unei tabere, dar până la urmă fac și ceva folositor societății – deblochează o situație.
Pe de alta parte, cei care fac trafic de influență o fac pentru că au un interes material direct și personal. De exemplu – cineva vrea să construiască un bloc cu 7 etaje, dar în mod normal n-ar avea voie decât 4 pentru că așa e planul de urbanism. Acel cineva dă o șpagă unui funcționar corupt și construiește blocul așa cum a vrut el. Ăsta nu mai e lobby ci găinărie.
Lobby tot există, tot se practică, chiar dacă îl legiferăm chiar dacă nu. Părerea mea e că mai bine ar fi să fie legiferat decât să ne complacem într-o ipocrizie perpetuă (ne prefacem că nu știm că există). Doar că o astfel de lege ar trebui foarte bine gândită pentru că altfel ar ieși o nebunie.

 

Criterii pentru aleși
Nu aș putea impune partidelor ce candidați să propună. Dar sincer m-am cam săturat să mă duc la vot și să constat că n-am pe cine să aleg, să aleg mereu răul cel mai mic.
Ar fi frumos ca partidele să-și definească singure niște criterii după care să-și aleagă oameni, viitorii candidați care ne cer nouă votul. Bineînțeles, onestitatea ar trebui să fie în capul listei de criterii, dar și expertiza într-un anumit domeniu, gradul de cultură generală, realizările personale ar trebui să facă parte din aceste criterii. Parlamentarii ar trebui aleși pentru că merită aleși, pentru că sunt parte din elita societății (mă rog, cât se poate) nu pentru că n-am avut pe cine alege. Hai că nu e chiar așa de greu. Într-o țară cu 20 de milioane de locuitori se găsesc 300 sau 500 de oameni capabili.

Adaugați un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.