Viteza de rotaţie a banilor

Stelian Muscalu

Viteza de rotație a banilor ar trebui să fie un indicator destul de important în ceea ce privește performanța unei economii. Cu toate acestea aproape nimeni nu vorbește despre așa ceva, cel puțin în România eu nu prea am auzit.

Hai să vedem întâi la ce se referă.
Până să dau o definiție o să încerc să dau un exemplu pentru că așa e mai ușor de înțeles.
Să presupunem că Ion are fermă. Dan are un supermarket. George e medic. Dan cumpără de la Ion produse în valoare de 1.000 de lei. George cumpără de la supermarketul lui Dan produse în valoare de 1.000 de lei. Ion se îmbolnăvește și are nevoie de tratament medical. Se duce la George. George îl face bine, dar toată distracția îl costă pe Ion 1.000 de lei. Totalul bunurilor și serviciilor schimbate între cei 3 este de 3.000 de lei, folosind numai 1.000 de lei. Asta pentru că banii au fost schimbați de 3 ori în acest interval.

Dacă generalizăm la nivelul întregii țări, viteza de rotație a banilor înseamnă valoarea totală a tranzacțiilor (numărul de tranzacții X prețul mediu) divizat la masa monetară aflată în circulație. Putem aproxima valoarea totală a tranzacțiilor cu valoarea PIBului și atunci avem:
V=PIB/M
Ok, lucrurile sunt ceva mai complicate decât le-am prezentat eu mai sus. Pe baza conceptului de viteză a banilor se pot scrie lucrări întregi de doctorat (probabil s-au și scris). Nu-mi propun să fac din acest subiect o lucrare științifică ci să prezint conceptele de bază.

Ce implicații are viteza cu care circulă banii în economie?

Păi are implicații foarte importante atât la nivel macro cât și micro. Cu ce vrei să încep?

Hai să începem cu nivelul micro că de asta mă doare cel mai tare.
Să ne imaginăm puțin cum merge afacerea lui Ion (fermierul). Să presupunem că este vorba despre o fermă de găini. Păi ce trebuie să facă Ion (nah, tot așa, la modul simplificat)? Trebuie să cumpere grăunțe ca să-și hrănească găinile, trebuie să adune în fiecare zi ouăle de la găini, o parte să le vândă și o parte să le pună la clocit ca să scoată pui, să crească puii și să-i vândă. Să presupunem că Ion are piață de desfacere. Vinde și la supermarketul lui Dan și la încă 2-3 magazine. Dar are o problemă. Trece mult timp până își primește banii pe ce a vândut. Și dacă n-are bani nu poate să cumpere grăunțe, dacă nu are bani nu poate să folosească clocitoarea pentru că consumă mult curent electric și nu are de unde să plătească factura. Și ce poate să facă Ion în cazul acesta? Păi ori vinde mai multe ouă în loc să vândă mai mulți pui, ori încearcă să facă un împrumut la bancă pentru a-și mări capitalul de lucru. În ambele cazuri Ion pierde mulți bani. Un ou este mult mai ieftin decât un pui și dacă în loc să vândă pui el vinde ouă obține venituri mult mai mici. Dacă ia bani de la bancă poate să crească mai mulți pui, dar banca nu-i dă bani pe ochi frumoși. Pe lângă faptul că trebuie să vină cu garanții, trebuie să îndeplinească multe formalități (ceea ce îi mănâncă din timpul lui prețios) banca îi cere și dobândă pentru bani. Acum nici Ion nu e prostul satului. Dacă a văzut că magazinele cu care are el contract îl amână așa de mult cu plata banilor s-a învățat și el să-i mai amâne pe alții. Dar nu merge mereu și nu merge cu toți așa că mai are nevoie și de bani de la bancă. Dacă banca nu-i dă bani, Ion riscă să dea faliment deși pe hârtie afacerea lui merge foarte bine.
Ion nu e doar furnizor pentru supermarketul lui Dan, dar este și client. Nah, ca omul. Și-ar lua și el niște haine noi, poate și-ar cumpăra și un televizor nou sau o tabletă (că a văzut reclama cu ciobanul Ghiță de la Vodafone și vrea și el), dar pentru că nu are lichidități trebuie să-și pună pofta în cui. Așa că nici magazinul lui Dan nu are profit atât de mare pe cât ar fi potențialul.

Să vedem la nivel macro cum stă treaba.
În principiu orice tranzacție înseamnă bani pentru stat, nu? Pentru că statul percepe o taxă – TVA. Dacă viteza de rotație a banilor ar crește atunci ar  însemna că cu aceiași bani se pot face mai multe tranzacții, adică și PIBul ar crește și statul ar colecta mai mulți bani la buget.

Ok, dacă e așa atunci de ce nu se desfășoară totul cu viteza luminii? Că acum banii circulă mai mult în format electronic decât în forma lor fizică așa că se pot muta dintr-un buzunar în altul foarte repede. Teoretic viteza de rotație a banilor ar putea crește la infinit și am avea un PIB mai mare ca USA fără să facem nimic altceva decât să dăm drumul la bani mai repede. Ei bine, nu e chiar așa. Puii lui Ion au nevoie tot de atâta timp să crească chiar dacă Ion are conturile pline chiar dacă suflă vântul în buzunarul lui. Magazinul lui Dan s-ar putea aproviziona mai repede, dar este și el limitat de cererile venite din partea clienților. Până la urmă PIBul se crează tot din bunuri și servicii nu din bani.
Dar eliminarea blocajelor în economie ar ajuta foarte mult. Multe afaceri care acum stagnează din lipsa lichidităților ar putea să crească și să aducă plus valoare. Cu alte cuvinte economia nu-și poate atinge potențialul (și) din cauza blocajului financiar. Și în toată ecuația asta statul este unul din factorii cei mai importanți. Pentru că statul este clientul cel mai mare. Dacă nu dă drumul la bani, de cele mai multe ori din motive birocratice, toată economia are de suferit.

1 comentariu

  • Mersi mult p/u informatia data, este utila, structurata si bine explicata, e o explicatie simpla, usoara si placuta de citit.

Adaugați un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.