Statele Unite ale Europei, guvernul federal la iniţiativa parlamentarilor europeni, va fi întocmit un proiect legislativ care va deschide calea către un guvern federal european. La nivelul Uniunii Europene, în fiecare stat vor începe consultări politice pentru organizarea de referendumuri la nivel naţional care vor propune schimbări majore în organizarea statelor, dupa cum urmeaza: – reformarea instituţiilor administrative naţionale – renunţarea la suveranitate; – micşorarea puterilor legislative ale parlamentelor naţionale; – transferul puterii legislative către Parlamentul European. Guvernul European va fi constituit la propunerile venite din partea Parlamentului European şi învestit de Consiliul Europei. Guvernul European va avea puteri administrative pe tot cuprinsul Uniunii Europene, iar guvernele naţionale vor conlucra cu Guvernul European administrând zonele europene.
Moneda euro va fi introdusă în circuitul financiar al fiecărui stat european. Pentru o mai bună organizare şi flexibilitate, în cadrul Parlamentului European vor începe consultări ce vor duce la crearea armatei Europei. Această armată va fi formată din brigăzi alocate de fiecare stat european. Armata europeană va fi poziţionată la graniţele estice ale Uniunii Europene şi va fi susţinută din bugetul unificat al Uniunii Europene. Fiecare stat european va avea un corp de armată format din rezervişti, care în caz de conflict, se vor alătura armatei Europei. În Statele Unite ale Americii vor izbucni conflicte interrasiale ce vor avea o amploare foarte ridicată, iar pentru aplanarea acestora va fi nevoie de intervenţia armatei americane. Aceste revolte vor avea un ecou puternic şi în Uniunea Europeană. Pentru prevenirea şi controlul unor eventuale conflicte în comunităţile de emigranţi şi revolte violente în capitalele Europei, Ministerul de interne din cadrul Guvernului European va forma o brigadă de poliţie a comunităţii europene. Aceasta va fi nucleul poliţiei Uniunii Europene. Brigada europeană de politie va avea în componenţă unităţi din fiecare stat al Uniunii Europene. Spaţiul Schengen va fi extins pe tot cuprinsul Uniunii Europene, astfel vor fi eliminate graniţele, termenele şi condiţiile de aderare la spaţiul Schengen. La punctele vamale de la graniţele exerne ale Uniunii vor activa corpurile de poliţie de frontieră ale Uniunii Europene. Aceste corpuri de poliţie vor avea în componenţă ofiţeri din toate statele Europei ce vor fi detaşaţi la graniţe pe anumite perioade de timp.
O nouă extindere
Albania, Muntenegru, Bosnia Herţegovina, Kosovo, Serbia, Macedonia de nord. Stingerea conflictelor interetnice din Europa Centrală Consiliul European va emite o rezoluţie ce va netezi şi accelera calea aderării ţărilor din Balcanii de vest, eternul butoi cu pulbere al Europei Centrale, zonă în care diferenţele culturale şi religioase au dus de-a lungul timpului la războaie interetnice. Albania, Muntenegru, Bosnia Herţegovina, Kosovo, Serbia, Macedonia de nord vor intra împreună în Uniunea Europeană, implicit în spaţiul Schengen, astfel prin dispariţia graniţelor şi prin organizarea de alegeri pentru Parlamentul European va fi netezită calea pentru o pace durabilă în această regiune a Europei. Comunităţile locale ce au fost dezbinate de graniţe, religii se vor reuni prin delegarea propriilor aleşi europeni, iar consiliile regionale ce vor cuprinde membrii din toate comunităţile religioase vor administra împreună această zonă la nivel local.
Întregirea Europei
Marea Britanie, Uniunea Europeană de la Atlantic la Munţii Ural: Moldova, Ucraina, Turcia, Georgia, Rusia de vest, Belarus La presiunea populaţiei afectate economic de Brexit, dar şi în lumina noilor provocări mondiale, aleşii din parlamentul Marii Britanii vor propune organizarea unui referendum “Brin” pentru reintrarea în Uniunea Europeană. Rezultatul acestui referendum va duce la reîntoarcerea Marii Britanii în Uniunea Europeană şi implicit în spaţiul Schengen. Republica Moldova, în urma candidaturii depuse în 2022, va fi primită în rândul marii familii a Uniunii Europene. Prin desfiinţarea vremelnicei graniţe se va realiza astfel reunirea fraţilor de suflet şi de limbă despărţiţi de samavolnicul tratat Ribbentrop Molotov. Economiile din România şi Republica Moldova vor fi fost interconectate mult înainte de această intrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, astfel va fi mult mai uşoară pentru Republica Moldova trecerea la moneda euro. România împreună cu Republica Moldova vor deveni un important bazin agricol ce va alimenta ţările din Uniunea Europeană cu produse alimentare. Ucraina, Turcia şi Georgia, prin procedura de aderare accelerată, vor deveni membre ale comunităţii europene, astfel Marea Neagră va deveni o mare internă a Uniunii Europene. O atenţie deosebită se va acorda reconstrucţiei economiei şi infrastructurii rutiere, feroviare şi portuare a Ucrainei. Guvernul European va accelera construcţia unei reţele de autostrăzi euro- asiatice ce vor uni economiile noilor ţări din comunitate de restul statelor europene. Armenia, Kazahstan, Uzbekistan şi Turkmenistan, la iniţiativa parlamentelor naţionale, vor crea o uniune economică ca un prim pas la semnarea comună a cererii de aderare la Spaţiul Economic European (SEE). Va fi înfiinţată o comisie comună a Parlamentului European şi a parlamentelor statelor semnatare ale cererii de aderare. Această comisie va urmări armonizarea legislaţiilor naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, asigurându-se o colaborare strânsă între comunităţi pe plan economic şi cultural cu respectarea specificului naţional. Preşedintele Republicii Belarus în urma unor puternice manifestaţii cedează în faţa opoziţiei şi parlamentul va organiza alegeri libere supravegheate de observatori internaţionali. După aproape 30 de ani de dictatură, democraţia va triumfa, iar parlamentarii aleşi vor vota în plenul parlamentului în favoarea depunerii candidaturii Republicii Belarus la Uniunea Europeană. Pe fondul unei crize economice severe, în orasele din zonele vestice din Federaţia Rusă vor izbucni greve ale sindicatelor, dar şi revolte populare. În centrele studenţeşti din Moscova şi Sankt Petersburg vor avea loc greve şi manifestaţii studenţeşti, forţele de ordine nu vor interveni brutal împotriva acestor manifestaţii alăturându-se revoltelor. Intelectualii şi populaţia urbană în general se vor alătura manifestaţiilor studenţeşti, revoltele populaţiei vor 38 avea amploare nemaiîntâlnită în Rusia. În armata Federaţiei Ruse vor avea loc dezertări masive ale soldaţilor, dar şi ofiţerii vor părăsi posturile, iar într-un final, brigăzile armatei districtului de vest ale Federaţiei Ruse se vor alătura revoltelor populare. Aceste manifestaţii studenţeşti şi revolte ale populaţiei din zonele puternic industrializate şi centrele urbane din vestul munţilor Urali vor duce la destrămarea Federaţiei Ruse, districtele de la vestul munţilor Ural vor forma un nou stat, Rusia de Vest, cu propriul guvern şi parlament. Parlamentul proaspat constituit din Rusia de Vest va semna şi înainta cererea de aderare către Consiliul European, devenind astfel un stat candidat la Uniunea Europeană. În urma depunerii cererii de aderare la Uniunea Europeană de către Rusia, graniţele europene vor ajunge la munţii Ural.
Creşterea demografică şi reindustrializarea Europei
Structura populaţiei şi îmbătrânirea demografică a populaţiei din Uniunea Europeană, precum şi semnalele ce au venit dinspre sistemele de pensii ale statelor vor duce la o schimbare de viziune la nivelul întregii comunităţi europene. Parlamentul European, precum şi guvernul federal european vor concepe noi politici demografice care vor duce la o creştere a natalităţii în rândul populaţiei Uniunii Europene. Ca o primă măsură legislativă; se vor acorda ajutoare de creştere a copiilor, femeilor care după şase luni de la naştere se vor întoarce în câmpul muncii. Aceste ajutoare de creştere vor fi acordate până la vârsta de 3 ani a copilului. Aceste stimulente vor putea acoperi inclusiv angajarea de persoane vârstnice pentru îngrijirea copiilor, facilitând astfel întoarcerea mai uşoară a femeilor în economia europeană, dar şi o sprijinire financiară a persoanelor vârstnice inactive în piaţa muncii Pentru creşterea gradului de educaţie şi integrare în rândul populaţiei, primirea ajutoarelor sociale va fi condiţionată de prezenţa copiilor în sistemul de învăţământ obligatoriu. Învăţământul obligatoriu va fi de la vârsta de 3 ani (grădiniţă) la 18 ani (liceu). Cu ajutorul acestor măsuri, viitorul segment de populaţie activă din economia europeană va avea un înalt grad de pregătire şi cunoştinţe necesare în desfăşurarea activităţii. Digitalizarea Europei va duce la schimbări majore ale proceselor de producţie, la îmbunătăţirea activităţilor economice, dar şi la o mai bună administrare a Uniunii Europene. Această digitalizare va putea fi susţinută de oamenii ce vor beneficia de o pregătire superioară, activitatea lor în industrie va crea un plus de valoare în economia europeană. Guvernul European, ţinând cont de problemele avute în perioada 2021-2022 în lanţurile logistice care au cauzat întârzieri în livrarea de bunuri de larg consum ce erau produse în fabricile asiatice pentru piaţa din Europa, dar şi din dorinţa ca Europa să devină un jucător important în economia mondială, va demara un plan de reindustrializare a Europei. Noua doctrină economică europeană va avea un slogan îndrăzneţ “făcut de noi pentru noi”, astfel va începe deconectarea de la economia chineză şi restructurarea lanţurilor de transport. Un plan îndrăzneţ menit să readucă capacitatea de producţie a Europei la un nivel mult mai ridicat faţă de anii ‘90 când tot mai multe firme europene au închis capacităţile de producţie şi au transferat producţia de bunuri de larg consum în ţările aflate în Asia. Planul de reindustrializare al Uniunii Europene este strâns legat de politicile demografice ce au fost puse în aplicare şi îşi vor arăta eficienţa în viitorul economic european. Ţările din centrul şi estul Europei vor fi beneficiarele indirecte ale acestui plan de reindustrializare, prin programele de redresare şi rezilienţă naţionale, demarate şi susţinute financiar de Uniunea Europeană, iar la finalul anului 2030 aceste ţări vor ajunge la o maturitate economică, vor avea o infrastructură rutieră extrem de dezvoltată şi o populaţie activă specializată, ceea ce va uşura planul Guvernului European de a moderniza şi construi noi facilităţi de producţie pentru bunurile de larg consum destinate pieţei europene, dar şi 39 pieţelor emergente. Uniunea Europeană cu ajutorul indusriei sale va deveni o nouă putere economică mondială, incheind astfel perioada în care era dependentă de industriile din Asia care produceau bunuri de larg consum destinate pieţei europene. Economia europeana coordonată de ministerul economiei centralizate din cadrul Guvernul European va deveni un important jucător în importul de materii prime necesare industriei europene, iar prin autostrăzile şi porturile sale Uniunea Europeana va putea asigura un export masiv de produse finite către pieţele mondiale. 3.5. Independenţa energetică a Uniunii Europene Reindustrializarea Europei va necesita o mare cantitate de energie. Uniunea Europeană semnatară a acordului de la Paris se va orienta progresiv către sursele de producţie a energiilor regenerabile. Se vor implementa programe noi prin care dezvoltatorii parcurilor eoliene şi fotovoltaice vor primi ajutor financiar din partea Uniunii Europene, dar şi producătorii ale căror fabrici utilizează energie provenind din surse regenerabile vor primi scutiri de taxe şi impozite. Gazul extras din Marea Neagră va avea o importanţă majoră în procesul de reindustrializare. Uniunea Europeană va tinde spre o independenţă energetică faţă de extremul orient rus prin căutarea altor surse de furnizare a gazelor şi a petrolului. Uniunea Europeană va încheia acorduri comerciale cu Armenia, Kazahstan, Uzbekistan şi Turkmenistan, state aflate în curs de aderare la Spaţiul Economic European (SEE) pentru importul gazelor şi a petrolului prin conducta Turkstream, care alimentează Turcia şi statele din sudul Europei.
CONCLUZII
După cum am arătat în ultimul capitol al lucrării care descrie viitorul în viziunea mea, putem considera că doar dispariţia graniţelor dintre state, naţiuni, poate aduce pacea. Guvernul european este primul pas către scoaterea barierelor din administrarea zonelor economice europene, asigurând astfel o dezvoltare economică teritorial unitară. Sistemul medical centralizat al Uniunii Europene coordonat de guvernul federal european va putea răspunde mai bine în viitor la posibilele apariţii de noi virusuri. Punând împreună în comun resursele medicale, sistemul medical va veni mult mai uşor în întâmpinarea nevoilor populaţiei europene. Planficarea unei agriculturi comune va asigura necesarul de alimente pentru populaţia Europei, folosind toate resursele, atât materiale, cât şi funciare, Europa poate deveni şi un important exportator de produse agricole pe piaţa mondială. Parlamentarii europeni vor cere revizuirea tratatelor Uniunii Europene pentru a putea acorda Parlamentului European dreptul de a iniţia legislaţie aplicabilă pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Parlamentarii europeni vor invoca faptul că Parlamentul European este instituţia aleasă prin vot direct de către cetaţenii europeni. Dreptul de a legifera a Parlamentului European ar consolida legitimitatea democratică a Uniunii Europene, astfel întărirea rolului Parlamentului European va duce la dispariţia treptată a parlamentelor din statele europene, acest lucru va influenţa activitatea partidelor politice locale care cu timpul îşi vor revizui agenda politică care va conţine doar teme europene. Preconizez ca într-un termen de zece ani multe din partidele din ţările europene vor dispărea, rămânând pe eşicherul politic doar două partide pan europene ce vor îngloba în rândurile lor toate partidele europene, astfel vor dispărea foarte multe doctrine police antagonice, ce în trecut au dus la declanşarea multor conflicte pe teritoriul european.
Viitorul Europei stă sub semnul schimbărilor climatice, reindustrializarea Europei trebuie să se facă respectând toate obiectivele ce au fost convenite în acordul de la Paris. Trebuie pus un accent mai mare pe folosirea energiei rezultate din surse regenerabile, încurajarea utilizării autovehiculelor electrice pentru transportul mărfurilor va duce la o scădere a costurilor de transport. Trebuie pus un accent mai mare pe utilizarea tehnologiilor digitale pentru ca absolut toate informaţiile necesare să ajungă către populaţia din statele Uniunii Europene. Sistemul de învăţământ actual trebuie modernizat şi adus la acelaşi nivel pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Acest sistem de învăţământ unitar va ajuta la dezvoltarea cognitivă a popoarelor Europei.
Fragment din Lucrarea de disertaţie Europa – trecut, prezent, viitor (Don Rados)