Românii nu știu și nici nu vor să învețe să economisească. Partea proastă este că alegerea adultului influențează viitorul copilului. Iar în acest caz, lipsa banilor puși în instrumente de economisire pentru copilul de azi, pot duce la pierderea unor șanse pentru adultul de mâine.
Mi-a căzut în mâini zilele acestea un studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru Aegon România. Din păcate, deși au trecut mai bine de 30 de ani de la Revoluție, perioadă în care mentalitățile ar fi trebuit să se schimbe, constat că acest lucru nu s-a întâmplat. Și mă uit cu precădere spre acea zona a economisirii, locul în care suntem complet descoperiți din punctul de vedere al informației. Studiul acesta ne arată cât suntem departe de ceea ce înseamnă până la urmă sănătate financiară și dezvoltare sustenabilă la nivel de familie.
Am să încep cu o parte din concluziile acestui studiu în care, întrebați despre modalitățile de economisire, românii arată că sunt la ani distanță de europeni din țările de vest.
30% dintre intervievați spun că au deschis un cont de economii. Însă acest lucru, mai ales la dobânzile zilelor noastre, în care piețele pur și simplu sunt inundate de bani, dobânzile sunt atât de mici încât contul de economii aproape că nu diferă de un seif mai zdravăn. Duci banii la banca doar ca să fie în siguranță…nu poți discuta însă despre înmulțirea lor. Pot există cazuri în care dacă dai jos cheltuielile, tot felul de comisioane de administrare, retragere s.a. să scoți mai puțini bani decât ai băgat.
Oricum această categorie stă mai bine decât următoarea formată tot din 30% dintre respondenți care spun că pur și simplu nu economisesc.
Știu că trăim vremuri complicate, cu pandemii, rate ale șomajului ridicate, incertitudine… însă tocmai acestea trebuie să fie impuls chiar și pentru cele mai primare forme de economisire. Fără bani puși deoparte, scade încrederea că viitorul poate aduce și ceva bun. Este o chestiune care poate regla mecanismele la nivel mental. Banii puși deoparte azi, pentru zile negre, îți conferă o siguranță psihică, una care să-ți inducă ideea că poți muta munții din loc. Banii puși deoparte diluează gravitatea a tot ceea ce am spus mai sus. Fie că vorbim de pandemie, șomaj și alte chestiuni care țin de incertitudinea vieții noastre pot fi estompate de economiile făcute în vremuri mai bune.
Conform aceluiași studiu există o categorie a oamenilor care-și fură singuri căciulă. Sunt 28% dintre respondenți care spun că fac economii păstrând bani cash în lei în casă. Vă spun din experiență proprie că acest lucru este imposibil. Sunt momente în care ori vine un curier, ori trebuie să fugi cu niște bani ca să plătești cine știe ce… și toate acestea apar când portofelul tău e gol. Și ce faci atunci? Mergi și apelezi la așa-zisele economii în lei. Sunt bune și au rostul lor, însă pe termen scurt. Economiile pe termen lung nu se țin niciodată în casă. Și nu în lei. Asta par să fi înțeles 10% dintre cei intervievați care-și țin economiile în casă, dar în valută.
Este un pic mai bine decât să-i ținem în lei, dar nici valuta, într-o lume atât de globalizată, nu mai este ce a fost. Gândiți-va numai la tentația vacanțelor. De unde veți lua banii? Bingo! Din micile economii în valută ținute sub teancul de tricouri din șifonier. Nu mai vorbim despre riscul pe care îl presupunea spargerea casei sau alte astfel de evenimente neprevăzute. Deci ținerea banilor în casă în lei sau valută este poate cea mai proastă metodă de economisire.
În fine, doar 13% spun că au direcționat banii către produse de asigurare cu economisire. Atenție aici nu vorbim de sume mari, ci de perioade de timp îndelungate în care ești și asigurat, dar câștigi bani în paralel. Sunt instrumente care țin până la urmă de un bagaj de informație economică, minim, pe care trebuie să-l aibă fiecare dintre noi.
De cealaltă parte, părinții au din nou o problemă la acest capitol atunci când vine vorba despre alocația copiilor care, conform aceluiași studiu, li se scurge printre degete tocmai pentru că nu există o cultură a economisiirii sau a investiției în ziua de mâine.
44% dintre părinții intervievați spun că o cheltuie pentru copil, dar așa cum decid ei. Adică și dacă le face o ciorbă la prânz se poate considera că a fost cheltuită alocația pentru masă caldă a copilului. Ceea ce nu este rău în sine, dar nu ajută copilul pe viitor. Fiindcă de fapt aici trebuie să ne concentrăm, nu la ciorbă de azi, ci la cheltuielile pentru educația copilului de mâine. Viitorul copiilor trebuie să înceapă azi. Cu banii de alocație și alte mici sume pe care le putem rupe din bugetul lunar pentru o educație mai bună.
26% dintre părinții intervievați spun că pun banii de alocație deoparte. Asta este un lucru bun. Întrebarea rămâne însă… dacă banii sunt puși deoparte în casă, e clar că e ca și cum acea suma nu ar exista. Dacă ei sunt puși în bancă nu se vor înmulți, dar măcar vor fi ținuți în siguranță, dacă sunt însă direcționați spre instrumente de economisire mai complexe atunci lucrurile cu siguranță vor arată total diferit.
10% dintre părinții intervievați spun că dau alocația copiilor. Acum e simplu să scapi de bani, e mai greu să iei urma lor. Vă povesteam într-o postare trecută că în momentul în care eu le-am dat banii de cheltuit în parc copiilor, aceștia au renunțat să-i mai risipească, ținând sumele respective pentru pușculiță. Dar eu am încercat să le inoculez această idee de a pune bani deoparte. De a nu cheltui azi tot, ca mâine să ceri din nou… pentru că nu vei mai primi. Deci înmânarea acestor sume copiilor, este cu dus și întors.
2% dintre cei intervievați spun că nu știu pe ce se cheltuie acei banii, și aș pune pariu că aceștia fac parte din categoria celor care mai sus spuneau ca nu economisesc.
În final, ca o concluzie, înainte să așteptăm schimbarea venită de la nivel înalt, din clasa politică, trebuie să ne schimbăm noi. Mentalitățile și obiceiurile de consum/economisire. Pentru că, așa cum am mai spus-o, suntem pe cont propriu, iar supraviețuitorii sunt cei bine antrenați în lumea finanțelor!