Business

Terorismul, un război pe care Europa l-a pierdut

Stelian Muscalu

Am avut o dimineaţă explozivă la Bruxelles. Asta după ce au existat raiduri ale poliţiei belgiene, zilele trecute, care mă gândesc că aveau ca scop exact preîntâmpinarea unor astfel de evenimente.

Îmi amintesc ce s-a întâmplat în Franţa în urmă cu câteva luni. Şi mai grav, mă gândesc la cum o să arate viitorul în condiţiile astea. Nesigur şi cu teama însămânţată în fiecare dintre noi. Teama să te deplasezi dintr-un loc în altul. Teama să mai ieşi din casă.

Cred că ceea ce vedem acum este doar începutul. Totul se va transforma într-un război de gherilă pe care băieţii buni, poliţia şi serviciile, l-au pierdut.

Se luptă cu arme diferite, cu strategii diferite, cu mentalităţi diferite. În timp ce teroriştii acţionează răsfirat, la nivel de celulă, autorităţile lumii încearcă să funcţioneze concertat ceea ce induce greutate în mişcare şi mai ales în schimbul de informaţii care, deşi ajutat de tehnică ultra modernă, nu funcţionează.

Vă reamintesc că teroriştii de la Paris s-au plimbat nestingheriţi prin Bruxelles cu câteva zile înainte de atac. Ceva nu funcţionează în mecanismul acesta la serviciilor unite. Au ajuns la un nivel de spionaj internaţional atât de avansat încât eu cred că nu mai pot avea încredere unii în alţii.

Asta în condiţiile în care în cealaltă tabără încrederea este la cote uriaşe. Oamenii acolo se aruncă în aer la un simplu semn. Nu ştiu dacă să mă îndrept către teoria conspiraţiei, spre ideea că aceste grupări sunt finanţate de marile economii ale lumii, îmi vine greu să cred. De cealaltă parte la fel de greu îmi explic cum reuşesc să fie atât de bine organizaţi şi să funcţioneze ca un ceas elveţian.

Sun multe întrebări care nu-şi au răspun în ecuaţia asta. Partea cea mai proastă e că războiul pierdut azi, pecetluieşte viitorul de mâine.

Lumea devine tot mai nesigură. Pe acest fond apar frustrări care alimentează formaţiuni politice extremiste. Tentaţia este să spui că migranţii sunt vinovaţi pentru tot ceea ce se întâmplă.

Vă reamintesc însă că toate atentatele de până acum au fost făcute de localnici. De arabi stabiliţi în urmă cu câteva generaţii în Franţa şi Belgia, probabil urmează Germania. Ceea ce mă sperie pe mine e faptul că se face cumva un schimb de generaţii, o predare de ştafetă. Sunt convins că printre migranţii care au intrat în Europa s-au strecurat şi personaje cu vederi radicale. Se estima numai că în Germania au intrat puţin peste 1 milioan de migranţi. La o numărătoare mai atentă s-a constatat că sunt 3 milioane… doar în Germania. Imaginaţi-vă ce ar însemna ca doar 10% din aceşti oameni să fi ajuns aici cu intenţii teroriste.


Imaginaţi-vă ce ar însemna ca aceşti 10%, un procent luat la întâmplare, să fie preluaţi de diferitele celule de pe teritoriul Europei, pregătiţii şi trimişi în punctele cheie, acolo unde se naşte isteria. Staţii de metrou, gări şi aerogări.

Imi este teamă de momentul în care aceste explozii or să devină curente. Moment în care cei curajoşi vor mai merge cu trenul sau avionul doar după ce vor trece prin filtre de poliţie extrem de riguroase. Însă majoritatea va rămâne acasă, şi-şi va reduce activitatea la o zonă care să nu implice mijloace de transport în comun.

Dar vor urma şi alte zone aglomerate – Mall urile. Le vom evita şi pe alea. Însă fără să ne dăm seama lumea noastră se va schimba.

Străzile cu flori şi case colorate, vor fi înlocuite de ruine ale exploziilor. Oamenii care mişunau pe străzi vor fi înlocuiţi de forţe de ordine înarmate până în dinţi, care vor avea libertatea să te culce la pământ doar dacă vor vedea cel mai mic semn că ai putea să fi un pericol, o posibilă bombă pe două picioare.

Toate acestea vor lovi în economie. Banii care ar trebui să meargă spre şcoli se vor duce spre armată, banii care ar trebui să meargă spre ştiinţă se vor duce în sistemele de futuresecuritate, banii din cultură vor
fi redirecţionaţi spre construirea de buncăre. Este un viitor trist şi extrem de sumbru. Din păcate este un viitor care se scrie azi. Şi care, din păcate, nu vom putea spune că ne-a luat prin surprindere.

1 comentariu

Adaugați un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.