Am primit în sfârşit vestea pe care o aşteptam de ceva vreme. O să plătim pentru gunoiul aruncat la groapă.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat că de la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va dubla până la sfârşitul anului.
„Taxa ar trebui să fie extrem de mare să nu mai fim tentaţi să adunăm gunoi” – Graţiela Gavrilescu
Ştiu şi azi plătim ca să ni se ia gunoiul din faţa porţii sau a blocului, însă este un cost format din transport plus o marjă de profit. Fiindcă astăzi la groapa de gunoi nu se plăteşte nicio taxă. Prin urmare putem arunca orice şi oricât că oricum nu plătim.
Ce înseamnă noua taxa? Păi o să plătim în funcţie de cât şi ce aruncăm. Ducem la gunoi o tonă plătim costul pentru o tonă de gunoi. Reciclăm 500 de kg de hârtie, plastic si altele, atunci plătim doar pentru jumătate de tonă. Ştiu, poate sună ciudat că mă bucur de introducerea unei taxe, dar din păcate civilizaţia se face cu forța. Tot prin taxe și amenzi s-au civilizat și țările occidentale.
Aveam nevoie de astfel de taxe şi asta pentru că deşi s-au investit ceva bani în domeniul reciclării în România, doar 5% din deşeuri sunt refolosite. Un procent infim comparativ cu ţinetele UE care vizează recuperaream sub o formă sau alta, până la 100% a deşeurilor. Este vorba despre o nouă paradigmă care presupune valorificarea resurselor la maxim, astfel încât să se asiggure o dezvoltare durabilă.
România a ajuns pe ultimul loc la reciclarea deşeurilor din oraşe. Adică am fost depăşiţi până şi de bulgari care aveau un grad de colectare care nu până demult tindea către zero. Nu o spunem noi ci documentele Uniunii Europene, mai exact ale Eurostatului,
Asta în condiţiile în care noi trăim în acest moment un paradox extrem – s-au deschis fabrici de reciclare cu bani europeni care nu au ce recicla.
Ba mai mult aceste fabrici sunt nevoite să cumpere gunoi din occident că să nu se închidă.
Iată cum resturile de plastic, hârtie sau metal nu afectează numai mediul ci şi economia.
La noi totul este alandala. Plecând de la mica gospodărie care colectează resturile menajere, cu hârtia si alte materiale reciclabile la un loc până la maşina de gunoi care este concepută pe acelaşi principiu nesănătos – colecatarea la grămadă.
În România în acest moment sunt undeva la 13 firme care ar trebui să se ocupe de reciclarea deşeurilor. Împreună au o capacitate de peste 110 mii de tone de deseuri de plastic. Știi cât înseamnă această cantitate? Cam cât toate sticlele pe care le vedem aruncate pe la barajele de pe diferite râuri.
Din păcate cu o taxă nu se rezolvă problemele noastre. Susţin ideea introduceri unei taxe dar ea trebuie însoţită şi de alte măsuri.
Sunt de acord să fiu penalizat dacă fac risipă, dacă refuz să ajut la colectarea selectivă.Dar dacă vreau? Și chiar vreau. Îmi doresc o planetă mai curată pentru mine, pentru noi, pentru copiii noștri.
Ce fac concret, doamna ministru?
Pun acasă gunoiul în pungi separate. Dar când îl arunc unde îl arunc? Că există o singură pubelă.
Ok, uite, cumpăr pungi colorate. Gunoiul menajer îl pun în pubelă, pungile cu plastic, hârtie și metal le înșir alături. Și când vine mașina de gunoi ce o să se întâmple? O să încarce tot gunoiul în același loc. Pentru că mașina de gunoi nu are compartimente separate.
Și ce-am făcut? Cu toată bunăvoința mea gunoiul o să ajungă la groapă tot amestecat.
Avem nevoie de o regândire a întregului sistem. Doar o taxă fără aceste măsuri suplimentare o să fie doar o nouă japcă a guvernului.
E timpul să ne trezim.