Shaorma next level. La Calif

Fuşăream fesibucul în dimineaţa asta. Nimic nou. Buze ţuguiate, munţii din Buzău cu energii nemaivăzute, ceva ştiri neconfirmate, chestiile cotidiene. Îmi atrage atenţia o poză. Un fel de shaorma frumos colorată.

Să vă mai spun că mă trezisem târziu azi şi nu am apucat să mănânc dimineaţă? Că deja îmi curgau balele? Nu am rezistat tentaţiei şi am dat click pe articolului lui Bogdan Tache. Atât îi lăuda băiatul ăsta – Calif în sus, Calif în jos.

Cine e mă Calif ăsta? Atât am întrebat pe pagina lui de FB. În 5 minute primesc un telefon:

-Domnul Muscalu?

-La telefon

-De la SSC vă deranjez

-De undeeee?

-SSC… Serviciul Secret al Condimentelor.

Glumeţi oamenii, primesc explicaţii despre Calif, Îmi spun în gând. Vedeţi voi lucrurile puteau să fie făcute în două feluri. Unu – să-mi explice chiar cel de la telefon că este vorba despre un restaurant, care probabil este lider pe vreun segment, cel mai tare din parcare, care face si drege…

Sau varianta a doua

… „în ce interval orar eşti la job? Aş vrea să-ţi trimit ceva pentru prânz. Câţi oameni sunteţi în echipă? Aveţi vegetarieni în echipă?„

Astea sunt chestii cu care nu prea eşti obişnuit. Am bătut în cuie detaliile iar la ora stabilită au fost la redacţie. Am primit o supă de linte şi un kebab .

Supa înclin să spun că a fost cea mai bună pe care am mâncat-o până acum. O tocătură de ardei iuţi lângă şi câteva mirodenii, au făcut din supa asta cel mai bun prieten al stomacului. Kebab ul, un fel de şahorma next level. Adică o amestecătură tare gustoasă de carne de pui, caşcaval şi legume… fără cartofi şi alte sosuri grele.

Hai să vă mai spun ceva despre mine. De fel sunt gurmand. Recunosc că nu mă ridic de la masă decât atunci când nu mai intră nimic. Ăsta sunt. Un pic defect. Recunosc.

Ce mi-a plăcut cel mai tare, e că la finalul mesei ăsteia mă simţem şi sătul dar şi burta stătea relativ ok fără să mai ţipe la mine că am indesat în ea toate nebuniile.

Dar dincolo de mâncare, mi-a plăcut tare mult gestul. Mi-a plăcut modul în care au ales să-mi explice ce este Calif. Un restaurant arăbesc m-am grăbit eu să-l cataloghez. Greşit!

Trei prieteni, români toţi trei, unul din zona IT, unul din industria ceasurilor şi altul arhitect au vrut să pună pe picioare o afacere cu mâncare şi sănătoasă dar şi gustoasă. Pentru gurmanzi este ştiut că cele două concepte se întâlnesc destul de greu. Ori mănânci o ceafă senzaţională şi dai cu colesterolul de pământ, ori bagi nişte frunze de salată şi eşti mereu flămând. Sunt mici exagerări ca să înţelegeţi conceptul.

Aşa a apărut Calif. Care mi-a aruncat momeala, eu am halit-o şi acum abia aştept să merg la restaurant să-mi bag nasul şi prin alte produse preparate de ei.

M-a bucurat episodul de azi. Nu pentru că am mâncat moca, ci pentru că am văzut oameni care gândesc şi altfel un business, poate pe termen lung, nu văd doar câştigul de la finalul zilei. Astăzi vor fi pe minus cu 5 porţii de prânz. Mâine însă îşi vor amortiza cheltuiala, iar de săptămâna viitoare vor avea un profit mai mare decât cel de ieri. Este o formulă la scară mică, ea trebuie multiplicată şi cu siguranţă mediul de business va arăta altfel.

Calif are două restaurante în Bucureşti şi încă 2 în amenajare.

Să aveţi pofta!