Am vazut o ştire la Digi24 care mi-a placut enorm şi pe care simt nevoia să o dezvolt pentru că eu cred că prin astfel de iniţiative, ca cele despre care o să vorbim imediat, putem să aducem ceva schimbare în societate în general şi în sistemul de învăţământ în mod special.
Este vorba despre deschiderea, din toamnă, a unei şcoli de business. De fapt e chiar mai mult de atât, pentru că astfel de şcoli există, teoretic, şi la ASE. Sunt nenumărate facultăţi de management, relaţii economice internaţionale, care sunt până la urmă şcoli de business.
Universitatea care-şi va deschide porţile este mai mult de atât. Este o şcoală de antreprenori mai degrabă. Se spune chiar că aşa ceva nu ar exista în această parte a lumii. De ce este atât de specială? Pentru că vorbim despre o formă de învăţământ extrem de practică în care cursanţii, studenţii în speţă, învaţă în mod concret cum e să faci afaceri, cum şi unde să cauţi ideile bune şi mai ales cum să scoţi bani din ele.
Taxa de studii este de 6500 de euro pe an. Eu aş privesc această taxă ca pe o primă investiţie a viitorului om de afaceri. Şi cum orice investiţie presupune şi un risc… cu siguranţă că nu toţi studenţii de acolo vor ajunge în final miliardari ai României.
Universitatea asta de business are un număr limitat de locuri – sunt doar 50. Din informaţiile de la Digi24, am aflat că un sfert sunt deja ocupate. Prin urmare iată că acea taxa anuală nu a fost un impediment pentru cei care s-au inscris deja.
Diferenţa dacă este să ne raportăm la sistemul de învăţământ de stat este că după 4 ani de studii adesea de la stat nu ieşi cu prea multe informaţii practice. Iar bagajul informaţional teoretic nu te prea ajută. Începi din nou să înveţi abia atunci când reuşeşti să găseşti un loc de muncă. Aşa că tentaţia este mare să spui de multe ori că ai pierdut 4 ani din viaţă ca să te alegi cu o patalama.
Astfel de iniţiative sunt bine venite în condiţiile în care mediul privat este cel productiv, cel care aduce valoare adăugată într-o economie. Iar din această universitate ies viitori antreprenori. În Finlanda acest sistem educaţional are o vechime de 20 de ani în timp ce în Olanda au trecut 8 ani de la primul curs. În toţi aceşti ani mai bine de 40% dintre absolvenţi au ieşit din Universitate cu propriul business.
Conform sondajelor doi din zece tineri din România cu vârste între 18 şi 24 de ani vor să îşi deschidă propria afacere în următorul an. Partea proastă este că deşi există dorinţă nu prea este putinţă pentru că nu există educaţie financiară în această ţară.
Vă reamintesc despre acel studiu care spunea că doar 4 români din 100 au ştiut să răspundă corect la 3 întrebări de bază din economie în timp ce în Germania numărul celor care au răspuns corect era de 52. Diferenţa este uriaşă poate şi din cauza lacunelor pe care sistemul de învăţământ de la noi le are.
Universitatea de business are au un singur scop – să facă din tinerii cu idei, tineri cu idei profitabile.
Acest lucru va fi posibil prin înfinţarea unor firme încă din timpul facultăţii. De multe ori studenţii vor fi învăţaţi să se asocieze astfel încât să găsească cele mai eficiente căi pentru dezvoltarea afacerilor pe care le-au început. Evaluarea studentului se va face la fiecărui an în funcţie de targetul de profit obţinut din propria-i firmă.
Marele avantaj este că la catedră vor sta oameni de succes, oameni de afaceri care vor împărtăşi din experienţa lor. Şi aici nu vorbim doar despre români ci sunt oameni de afaceri din toată lumea care vor sta în faţa studenţilor şi care până la urmă îi vor învăţa să facă bani.
asta ar fi un prim pas catre acel lucru ‘bine facut’ 🙂 pacat ca aceste proiecte (idei) nu au fost implementate serios inca de la aderarea in UE, poate ca acum aveam o cu totul alta economie de piata 🙂 bine ca macar acum au inceput lucrurile cu adevarat importante sa se miste .
orice drum incepe cu un prim pas 😉 sau altfel spus mai bine mai tarziu decat niciodata
Stelian, nu stiu cu ce poate sa vina in plus aceasta universitate de business, dar sa stii ca eu am mult mai mare incredere in modelele care functioneaza deja de zeci de ani. Si ma refer specific la modelul MBA – Master of Business Administration, introdus de catre Harvard University.
Eu am absolvit MBAul Romano-Canadian asa ca spun din propria experienta – este un program extraordinar. Am invatat intr-un an (e adevarat, extrem de intens) mai multa economie decat se invata in 4 ani de ASE. Si tot ce am invatat are mare aplicabilitate practica.
Problema e ca mediul de afaceri din Romania nu prea ne permite sa aplicam in practica tot ce am invatat la scoala pentru ca mediul de afaceri din Romania este oarecum original (asta ca sa nu folosesc un termen mai dur).
Si mai e o problema – studentii – mai trebuie sa vrea si ei sa invete. Indiferent cat de bun e un program, daca studentii nu invata… Din pacate un program MBA nu e ieftin, cel putin pentru nivelul de trai din Romania. Si din cauza banilor apar compromisuri. Eu am platit din buzunarul meu taxele si am fost supermotivat sa invat, dar multi studenti nu platesc ei ci taxele sunt platite de catre compania la care lucreaza. Unii iau scoala in serios si profita de oportunitate, altii vin doar sa impuste o diploma si pentru ca cererea pentru un astfel de program nu e foarte mare (cum spuneam, e destul de scump), profesorii sunt nevoiti sa mai inchida si ei ochii ca sa nu-si piarda ”clientii”. E si vina companiilor pentru ca platesc bani pentru program, dar nu le ofera angajatilor si timpul necesar pentru studiu (de obicei trimit oameni care deja au pozitii de manager – asta insemnand ca au obiective de indeplinit si oameni de condus, ceea ce le ocupa tot timpul).
Eu aș plusa și aș porni un proiect care să ofere noțiuni de business în școli, copiilor.