A trecut ziua naţională, şi cum 2 decembrie nu seamănă cu 1 decembrie, lucrurile au început să intre în normalitate. Întrebarea este ce înseamnă normalitatea în această ţară frumoasă, iubită doar odată pe an?
Normalitatea înseamnă acum nebunia cumpărăturilor. Declanşarea cursei consumerismului care creşte de la un an la altul precum un balon de gumă care, dacă nu suntem atenţi, s-ar putea să ne bubuie în faţă.
Normalitatea înseamnă din nou trafic aglomerat cu şoferi prea nervoşi care uită de multe ori să acorde prioritate. Normalitatea înseamnă întoarcerea la sarcasmul politicienilor care se cred deasupra legii.
Nu, îndrăznesc să spun, nu asta este normalitatea. Normalitatea trebuie să arate altfel. Trebuie să fie acel lucru bine făcut de fiecare dintre noi în parte indiferent de ceea ce fac cei din jurul nostru. Indiferent că sunt politicieni, şoferi nervoşi, sau angajaşi neprietenoşi din supermarketuri. Este momentul oportun să deschidem ochii şi să începem schimbarea prin noi înşine.
Ca să facem schimbarea e nevoie să fim cu toţii pregătiţi pentru asta şi să schimbăm noi cu toţii lucrurile, nu doar să aşteptăm de la alţii să le schimbe. Nu avem cum să schimbăm sistemul dacă nu avem curajul să ne implicăm. Schimbarea e necesară, dar ea începe cu fiecare dintre noi, şi asta presupune curaj şi un pic de viziune.Eu sunt conştient că într-un an nu o să se poată face foarte multe lucruri şi nci nu vreau să crească prea mult speranţele oamenilor care aşteaptă de la alţii să se schimbe nişte lucruri. Ce pot să vă spun e că atata timp cât voi fi acolo, eu şi cu echipa mea, vom fi deschişi, vom învăţa şi din greşeli, şi din experienţa altora, şi vom fi gajul dorinţei de schimbare. Dar trebuie sute de oameni, mii de oameni care să practice schimbarea asta ca ea să aibă loc. – Dacian Cioloş, interviu Europa FM
Poate să fie acesta şi un moment de bilanţ, din care o să vedeţi că avem capacitatea să fim mai buni.
Ma uitam pe niste cifre statistice care-mi arată că la 26 de ani de la Revoluţie, 60% din economia ţării este controlată de români. Procentul acest nu ar fi fost covârşitor dacă nu avem imaginaţie, viziune de afaceri, seriozitate şi mai ales dorinţa de a face ceva… chiar aici în România.
Atât investitorii români cât şi cei străini şi-au adus contribuţia la o economie care a crescut de trei ori şi jumătate de la căderea comunismului. Iar într-o economie în creştere, e loc pentru toată lumea.
Economia României în 1989 era de 42 de miliarde de euro şi era controlată în totalitate de stat. Acum, după 26 de ani, economia este de 3 ori şi jumătate mai mare, iar ponderea statului, slavă domnului, s-a redus considerabil. Doar 17% din capitalul din România mai este public, 43% este controlat de investitori români privaţi, iar 40% de investitorii străini.
Probabil că aceste cifre vă surprind şi vă fac să ridicaţi o sprânceană. Pentru că voi auziţi de Dacia care de fapt e capital francez, auziţi de Petrom care e capital austriac sau vă faceţi cumpărăturile în magazine ale lanţurilor germane, franceze sau belgiene.
Dacă este să mă uit şi mai departe vă împrumutaţi de la bănci austriece, greceşti sau olandeze.
Într-un fel, lipsa de vizibilitate a afacerilor româneşti este de înţeles. Investiţiile străine au fost un desant al multinaţionalelor, cu puterea lor financiară şi de marketing net superioară comapaniilor româneşti.
Şi totuşi, deşi sunt multe şi mici, firmele româneşti sunt mai rentabile.
Anul trecut antreprenorii români au scos în medie un profit de 16% din capitalurile proprii în timp ce companiile cu capital majoritar străin au avut o rentabilitate mai mică de 10%, arăta de curând un recent studiu al specialiştilor de la BNR.
Performanţa companiilor româneşti este îmbucurătoare. Asta numesc eu normalitate.
Asta îmi doresc eu de la mine în primul rând şi apoi de la fiecare dintre voi. Dacă vom constientiza că schimbarea începe de la fiecare din noi… şi apoi că schimbarea asta ar putea să ne aducă acel trai la care jinduim de ani de zile… atunci lucrurile vor merge în direcţia cea bună. În caz contrar, ne vom întreba în fiecare an de ce suntem mândri că suntem români… şi de la an la an vom gasi tot mai putine motive.
Vă întreb cunoaşteţi oameni sau afaceri de succes în jurul vostru? Oameni sau afaceri care au crescut de la zero chiar şi în aceste locuri mai puţin favorabile din punct de vedere economic? Astept răspunsurile voastre prin sms la 0774.600.600 sau la facebook.com/digifmradio