Scandalul HexiPharma, iluzia cu care se hrănesc politicienii români

Scandalul HexiPharma se rescrie. Asta după ce procurorul general al României, într-o zi cu simbolistică pentru trecutul României, 23 August, a făcut o serie de declaraţii cu jumătate de măsură din care nu s-a înţeles nimic. Dar cum în apele tulburi înoată în general rechinii, s-a creat mediul prielnic pentru atacuri care au un singur scop – bulversarea publicului prin inducerea ideii că ar exista un complot general, o teorie a conspiraţiei şi că de fapt dezastrul trăit de noi toţi în sistemul medical, mai ales, nu există.

Dar hai să vedem ce declară printre frânturi procurorul general, Augustin Lazăr. El spune că o parte din dezinfectanţii diluaţi de la Hexipharma n-ar fi de fapt diluaţi. Asta în condiţiile în care în urmă cu câteva luni s-au făcut teste ale Ministerului Sănătăţii dar şi teste comandate independent de jurnalistul Cătălin Tolontan care arătau clar că dezinfectanţii folosiţi în spitale erau apă de ploaie. Acum vine procurorul general care fără să spună nimic clar induce ideea că de fapt lucrurile nu stau chiar aşa. El mai spune că printre probele ridicate din spitale sunt şi substanţe care au concentraţii în limitele admise de Uniunea Europeană. Când au fost ridicate acele probe mă întreb eu? Augustin Lazăr nu spune nimic în acest sens. Dar vă spun eu. Probele au fost ridicate la o săptămână de la izbucnirea scandalului.

Orice tâlhar ordinar care pricepe că a fost prins cu ocaua mică încearcă să ascundă urmele. Există informaţii, logice de altfel, care spun faptul că în acea săptămână scursă de la declanşarea uriaşului scandal din sănătate, HexiPharma a fost preocupată de două lucruri – retragerea dezinfectanţilor diluaţi şi înlocuirea lor cu unii care să corespundă normelor. După această operaţiune s-au luat probele despre ale căror rezultate vorbim azi.

Nu este prostie ci este o acţiune cu premeditare. După loviturile consecutive primite de sistemul bolnav şi corupt, acesta s-a trezit şi începe să reacţioneze. O face cum ştie mai bine prin inducerea în eroare, prin mascarea adevărului. Şi îmi întăreşte şi mai tare această idee reacţia rapidă a politicienilor. Aceştia s-au grăbit să iasă la rampă cu declaraţii absolut halucinante.

Unul dintre oamenii care au închis ochii în faţa sistemului, unul dintre foştii miniştrii care nu au văzut dezastrul din spitalele româneşti, Eugen Nicolăescu, s-a grăbit să declare că totul a fost un scandal artificial provocat special ca să se distrugă această firmă românească.

Este greu să-mi exprim indignarea în cuvinte. Stau şi mă gândesc dacă toţi tinerii care au supravieţuit incendiului de la Colectiv şi care au murit din cauza infecţiilor din spitalele româneşti sunt partea unui scandal artificial menit să distrugă o firmă românească.

Stau şi mă întreb dacă uriaşele probleme ale sistemului sanitar românesc, în care şansele de supravieţuire sunt tot mai mici indiferent de afecţiunea de care suferi, fac parte doar dintr-un scandal artificial fără niciun fundament real.

Nu l-am cunoscut pe Cătălin Tolontan personal, îl citesc însă cu atenţie pentru că este unul dintre puţinii jurnalişti care reuşesc să mai facă valuri într-o ţară în care toată lumea pare blazată şi oarecum dezarmată în faţa unei clase politice care ne-a îngenunchiat.

De aceea între anchetele lui Tolontan şi declaraţiile unui ministru care nu a făcut nimic ca să reducă dezastrul din sănătate, am să-l cred pe primul.

Şi această decizie îmi este întărită şi de declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu, care vorbeşte despre probe aranjate în cazul HexiPharma. Este vorba despre acelaşi preşedinte despre care SRI spunea că a primit informaţii periodice despre pericolul pe care această firmă îl reprezintă pentru sistemul sanitar din România. Acum preşedintele care nu a recţionat şi din cauza căruia au murit zeci sau poate sute de oameni, vine cu scenarii demne de filme sud americane. Nu poţi să nu te întrebi ce se întâmpla cu ţara asta.

Cred că odată cu apropierea alegerilor trebuie să fim tot mai atenţi. O uriaşă maşină de propagandă se pregăteşte să discrediteze tot ce s-a făcut în ultimul an. Nu este mult, dar este un început care poate duce la demascarea unor personaje care au trăit din căpuşarea societăţii româneşti, până la urmă din căpuşarea noastră a tuturor.