S-a vândut Fornetti … afacerea Fornetti

Stelian Muscalu
După o perioadă nu foarte bună pentru ungurii de la Fornetti și după aproape 20 de ani de la înființare, aceștia au hotărât să-și vândă afacerea. Ea a fost preluată de cel mai mare producător de panificație din Europa și numărul 3 la nivel mondial , compania elvețiano-irlandeză ARYZTA AG.
Despre valoarea tranzacției nu se știe nimic. Înainte de intrarea în insolvență compania era evaluată la 35-40 de milioane de euro. Acum însă lucrurile s-ar putea să stea chiar mai prost.
Fondatorul Fornetti, József Palásti, va ajuta compania pe viitor din postura de consilier și ambasador al brandului. ARYZTA AG deține fabrici pe patru continente, sub peste 60 de branduri, compania fiind listată la bursa din Zurich și Irlanda.
Fornetti a apărut într-o mică brutărie ungurească din Kecskemet, undeva la 100 de km de Budapesta. Acolo un brutar s-a gândit să schimbe rețeta de vânzare. În timp ce toți patiserii vindeau pateuri mari la bucată, brutarul nostru s-a gândit să facă niște pateuri mici, pe care să le denumească Fornetti și pe care să le vândă la kilogram.
Ingeniozitatea brutarului a continuat, el vânzând franciza care a ajutat la dezvoltarea micului business. Prima țară în care s-a extins a fost Slovacia, a urmat România iar astăzi a ajuns în peste 20 de țări. De departe bastionul numelui se află la noi unde se face aproximativ un sfert din cifra de afaceri a grupului.
La noi, în 2001, s-a construit o primă fabrică de producție care avea o capacitatea de 160 de tone de pateuri lunar cu posibilitatea de a se ajunge la 320 de t lunar. Însă cererea a fost atât de mare încât s-a ajuns rapid la 3 hale de producție care mergeau la capacitate maximă.
Nu știu ce strategie a avut Fornetti în alte țări, dar în România sigur a greșit-o. Cred că au încercat să se întindă mai mult decât le era plapuma.
Cert e următorul lucru. N-au înțeles deloc piața din România. Succesul inițial a venit tocmai pentru că ofereau o gustare rapidă și ieftină. Dar au tot crescut prețurile, iar calitatea produselor nu reflecta deloc această creștere de prețuri. 
Mai mult hypermarketurile au ajuns să-și deschidă propriile laboratoare de patiserie care au lovit și mai mult în succesul Fornetti.
Încet, încet francizele Fornetti au fost înlocuite de către covrigării până ce, în urmă cu 4 ani brandul maghiar a trebuit să-și anunțe insolvența pe piața din România. 
Însă după un proces de reorganizare sever, în 2014 Fornetti s-a întors pe profit. Totodata, cifra de afaceri, pe piața internă și externă, s-a plasat la peste 100 milioane de lei.
Fondatorul Fornetti spune despre această vânzare că era singura soluție de supraviețuire a brandului care și-a atins potențialul. 

În structura sa curentă, Fornetti și-a atins limitele. Pentru a face următorul pas, acela de a deveni o companie cunoscută pe plan internațional, este inevitabilă colaborarea cu un partener profesionist, care are experiența necesară și o bază financiară stabilă – József Palásti fondatorul Fornetti
Fornetti asigură loc de muncă pentru 800 de persoane în mod direct în Ungaria la care se adaugă cele 500 de persoane angajate în subsidiarele de peste hotare. Numai în România lucrează sub acest brand 400 de persoane. Cifra de afaceri pentru anul trecut a fost de aproape 60 milioane de euro, în timp ce au fost vândute în jur de 32 mii de tone de produse, din care mai mult de jumătate prin rețelele convenționale de retail. Compania menține o prezență puternică pe segmentul street-food prin cei peste 1000 de parteneri de franciză.

3 comentarii

Adaugați un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.