Politic

Pigmeii politicului romanesc

Stelian Muscalu

Din exterior lucrurile arata cam asa. Presedintele Romaniei a incercat sa fie locomotiva pentru PNL. Insa a fost una cu aburi. Mai mult fum decat putere. Era si normal, fara prea mari realizari era greu sa se transforme in vector de imagine pentru liberali.

Obsesia legata de Pe Se De a diluat la maxim discursul sefului de stat. Mai mult sunt ferm convins ca pe mult i-a intaratat si i-a convins sa iasa la vot, din pacate nu au fost cei din dreapta esichierului politic. Asa ca prin discursurile repetate si uneori obsesive, Klaus Iohannis, a avut un efect cel mult zero in aceste alegeri.

Cu toate acestea PNL ul a iesit sifonat tare. De unde in seara alegerilor visau la 35% dimineata s-au trezit cu 25%. Ok, este cel mai bun rezultat al liberalilor din ultimii ani, dar tinand cont de context este un esec.

E drept ca vorbim de un partid aflat la guvernare intr-o perioada extrem de dificila. Chiar si asa cu un lider mai hotarat, mai abil si cu mai multa experienta lucrurile ar fi stat altfel. Mai mult la capitolul comunicare PNL-ul a fost ingenunchiat de masinaria social democrata.

Prin urmare slabele rezultate din alegeri l-au determinat pe Klaus Iohannis sa-i ceara, neoficial, demisia premierului. Orban, ca un soldat disciplinat s-a executat. Greseala lui a fost discursul ala siropos ca nu se cramponeaza de functii. El, de fapt, negociindu-si demisia la schimb cu sefia Camerei Deputatilor. Fara sa tina cont ca mai sunt si alti pretendenti. Care nici ei nu se cramponau de functii.

Insa presedintele Iohannis a mai bagat o fisa, gandindu-se ca daca nu intra in istorie cu discursurile politice care sa duca PNL-ul la 50% poate intra pe postul de negociator al formarii unei coalitii.

Numai ca si aici si-a dat seama ca este depasit de situatie, aruncand pisica in curtea partidului si declarand ca el o sa desemneze pe oricine vine din parte coalitiei de dreapta. O recunoastere practic a incapacitatii de a gestiona o criza politica majora.

Si nu-mi spuneti ca nu este atributul presedintelui sa faca astfel de negocieri… pentru ca am vazut ca s-a ocupat de ele. S-a oprit nu din lipsa de constitutionalitate, ci pentru ca s-a vazut depasit de o problema pentru care nu avea rezolvare.

Dar sa ne intoarcem la Ludovic. Acum o saptamana si-a dat demisia din guvern… si te intrebi de ce. Explicatia este de bun simt, pentru ca a fost incapabil sa gestioneze treburile guvernamentale astfel incat PNL ul sa nu se erodeze atat de tare cum a facut-o. Altfel spus, o explicatie mai putin academica, ar fi ca a fost un premier prost. Pai dupa o saptamana de ce l-ar mai accepta presedintele Iohannis pe un post caruia nu i-a facut fata?

Concluzia este simpla si dureroasa. La 31 de ani de la revolutie politicienii romani ne arata ca nu sunt altceva decat niste pigmei interesati doar de posturi caldute cu bani multi si pensii speciale. Si din pacate … atat.

Am vorbit de PNL pentru ca ei au fost in lumina reflectoarelor. Insa afirmatia este valabila pentru toti politicienii romani actuali … cu prea putine exceptii.

Adaugați un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.