Am să reiau astăzi o idee pe care prietenul meu, Radu Roşulescu, a mai exprimat-o acum ceva timp aici. Dar astăzi ideea asta se potriveşte de minune cu subiectul ales de mine.
Există în ţara asta o categorie aparte de oameni, ei îşi spun speciali. Noi le spunem parlamentari. Sunt acei oameni pe care de multe ori obiectivul camerelor de filmat i-a surprins dormind la locul de muncă. Alterori acelaşi obiectiv i-a suprins scobindu-se în nas. Şi tot ei parlamentarii au fost filmaţi, de multe ori, de fapt de prea multe ori votând la mai multe mâini.
Dar pentru că sunt speciali au şi o lege specială. Au imunitate. De foarte multe ori, ba nu de prea multe ori parlamentarii s-au ascuns în legislativ, în spatele votului colegilor, de frica procurorilor.
Poate de aceea în toate sondajele de opinie încrederea în această categorie specială este în cădere liberă. Este dureros să vezi asta în condiţiile în care această instituţie, Parlamentul, un simbol al democraţiei, este cumva trecut în derizoriu de cei care o populează.
Însă nu despre asta vorbim azi ci despre veniturile parlamentarilor. Astăzi vreau să discutăm despre veniturile speciale ale parlamentarilor.
Aleşii neamului îşi mai încearcă odată norocul cu pensiile speciale. Controversatul proiect a intrat azi la votul final. Iniţial a fost adoptat la sfârşitul sesiunii trecute, însă documentul a fost retrimis în luna iulie în Parlament de preşedintele Klaus Iohannis, nemulţumit că senatorii şi deputaţii şi-au votat noi privilegii. La reexaminare, aleşii au decis ca cei condamnaţi penal să nu bebeficieze de pensii speciale. Actul prevede pensii speciale între 1.500 şi 4.400 de lei pentru cei care au avut cel puţin un an de mandat în Parlament.
Habar nu am dacă pensiile acestea sunt atât de speciale precum le spune numele sau nu. Dacă este să mă raportez la pensia unui agricultor cu siguranţă că se vor naşte mari semne de întrebare. Pensia medie în România este acum undeva la aproape de 900 de lei. Pe mine însă altceva mă nemulţumeşte.
Şi anume faptul că parlamentarul poate să voteze pentru propria-i pensie. E ca şi cum eu m-aş duce la biroul de resurse umane, aş pune mâna pe contractul meu şi aş trece acolo venitul pe care-l consider eu corect. Nu este normal să se întâmple aşa.Nu este normal ca parlamentarul să-şi voteze propria-i pensie. Este un conflict de interese.
Radu a venit cu o idee foarte buna, ar trebui ca bugetul parlamentului să fie bătut în cuie, să existe un anumit procent din PIB. Simplu. În felul acesta nici nu m-ar mai interesa dacă avem 10 parlamentari sau 1000. Suma este fixă. Prin urmare cu cât sunt mai mulţi cu atâta salariile lor vor fi mai mici. Mai mult de atât mă gândesc că atâta timp cât venitul, fie el salariu sau pensie, ar depinde de PIB poate ar fi și parlamentarii mai interesați de bunăstarea poporului – dacă PIBul crește vor avea și ei mai mulți bani – un fel de bonus de performanță. Poate așa se vor gândi mai bine dacă e necesar să voteze alocarea de fonduri pentru construirea unei copertine la clădirea parlamentului sau ar fi mai bine ca fondurile alea să fie folosite pentru construirea unei școli sau a unei șosele.
Vă întreb pe voi – credeţi că ar fi o idee bună ca parlamentarii să fie plătiţi ca procent din PIB. Să se stabilească printr-o dezbatere cu economiştii şi societatea civilă acest procent. După care să se dea liber la angajare. Să se aleagă şi 1000 de parlamentari, procentul acela din PIB să rămână nemodificat indiferent de situaţie. Dacă ne creşte PIB-ul, o să le crească şi lor salariile, ar fi aşa un bonus de performanţă. Dacă nu trebuie să se mulţumească cu ce au fără să-şi mai voteze singuri privilegiile. Aştept răspunsurile voastre prin sms la 0774.600.600, număr cu tarif normal, sau la facebook.com/digifmradio