Citeam o analiză a bancherilor de la ING, care la finalul negocierilor pe codul fiscal au făcut o serie de calcule legate de banii care nu mai ajung în economie din cauza măsurilor aprobate de politicienii care s-au crezut prea deștepți ca să mai să asculte și opinia economiștilor.
Prin urmare ING ne spune că pentru anul viitor avem o prognoză de creștere de doar 3,7% în loc de 4,5%. Cifră oricum mult prea optimistă dacă este să mă uit la lipsa totală a oricărei strategii coerente din economia românească. Asta în contextul în care noi avem nevoie de creșteri de peste 5% pentru câțiva ani bun pentru a recupera din decalajul față de occident.
Pentru a înțelege aceste procente trebuie privit tabloul în ansamblul său. O serie de indicatori macroeconomici cum ar fi exporturile nete, investițiile publice și stocurile de inventar au tras în jos creșterea economică din cel de-al doilea trimestru, iar datele din industria manufacturieră arată o evoluție la limita stagnării.
Avem așadar un PIB în frânare accentuată care a reușit să crească cu doar 0,1% în trimestrul doi față de primul trimestru, după o creștere trimestrială anterioară de 1,8%.
În aceste condiții consumul este cel spre care se uită acum politicienii fără să țină seama de cel puțin doi factori.
- consumul este extrem de volatil, vești proaste venite din economie îl pot inhiba instantaneu mai ales în acum când este definit de o hipersensibilitate rămasă din vremurile de criză.
- consumul crescut necontrolat poate da într-un exces de cerere care să pună presiune pe prețuri care ar putea crește mai repede decât salariile.
Consumul este bun într-o economie atâta timp cât este unul echilibrat și mai ales atâta timp cât nu se mizează doar pe el.
Numai că noul Cod Fiscal, promulgat de președinte, exact asta face. Reduce TVA-ul o taxă finală pe consum, fără să stimuleze și să susțină în niciun fel mediul privat.
Anul agricol prost, menținerea taxei pe stâlp și a supra-accizei la carburanți, spun analiștii ING, vor trage economia în jos anul viitor la o creștere de 3,8%, față de prognoza anterioară de 4,3%.
Mai mult decât atât 2016 este un an cu o serie de riscuri de derapaje economice majore. Anul electoral de la noi cel mai probabil o să aducă o serie de creșteri salariale pe care bugetul în actuala sa structură nu le poate suporta.
Ar putea să ne salveze, din nou, contextul. Sunt date, neașteptat de bune din Europa de care trebuie să profităm. Vedem că economiile problemă își revin. În Grecia, Spania, Italia, marii bolnavi ai europei, antidotul amar numit reformă își face efectul. O economie puternică dar nereformată, Franța bate pasul pe loc. Germania, locomotiva Europei nu a fost afectată, așa cum era de așteptat, de furtuna stârnită de piețele financiare asiatice.
Crește consumul peste tot, și de aceea spun că este un moment bun să profitam fiindcă am observat în ultima perioadă că motoare puternice, care au asigurat creștere în anii trecuți, au încetinit – producția industrială și exporturile. În acest context, sentimentul de optimism pe care aceste date îl insuflă se vede în consum, ori tocmai acest consum poate aduce adrenalină suficientă pentru revigorarea celor doi indicatori amintiți mai devreme.
M-aș uita puțin și peste ocean. Și de acolo vin vești bune care în ciuda unei decelerări a creeri de locuri noi de munca, doar 173 de mii, rata șomajului a ajuns la 5,1% cel mai scăzut nivel din 2008 încoace.
Ei toate aceste informații aduc ingredientul principal de care economia per ansamblul ei are nevoie ca de aer – INCREDERE. În momentul în care datele arată bine se reinstaurează încrederea, banii încep să se miște și cu o gestionare atentă și eficientă pot aduce rezultate pe care în final să le simțitm fiecare în buzunar… căci acesta este scopul final.
