Business

Mai mult optimism, mai puțin hate

Stelian Muscalu

Am scris zilele trecute, entuziasmat fiind, despre proiectul de la Romexpo. Atât mi-a trebuit. „Heităreala” e cât casa pe FB. Nu am vrut să intru în polemică acolo cu nimeni. Dar de cealaltă parte, m-au intrigat toate atacurile, toată neîncrederea, tot scepticismul. Așa că am început să caut, să văd de fapt despre ce este vorba in acest proiect care “în poze” arată foarte bine și să răspund dilemelor ridicate pe FB.

Aș zice să le luăm pe rând.

Sunt oameni care spun că nu e bine ca o să se supraaglomereze zona.

Acum orice dezvoltare presupune și un oarecare disconfort din acest punct de vedere. Dacă însă proiectantul ține cont de lucrul ăsta, disconfortul este redus la minim, și ulterior dispare în momentul în care sunt simțite beneficiile.

Însă proiectul acesta are prevăzute lucrări suplimentare de infrastructură. Cine le plătește? Nu primăria, deci nu bucureșteanul de rând, pentru că nu e un proiect public, ci unul privat. Prin urmare investitorul vine cu bani pentru crearea de noi artere rutiere, lărgirea unor benzi de circulație, piste de biciclete, pentru a fluidiza traficul în zonă și a ușura accesul către Romexpo si parcurile din zonă.

Zic că subiectul ăsta poate fi închis.

Apoi multe comentarii de pe pagina de FB spuneau că acel teren a fost primit cu titlu gratuit.

Știu că bătălia a fost mare între Primăria Capitalei, reprezentată la acea vreme de Gabriela Firea și CCIR. Dacă vorbim de mafie imobiliară cred ca cea de Voluntari este cea mai nociva. Însă lucrurile sunt mai nuanțate de atât.

De fapt, terenul de la Romexpo, conform legislației în vigoare, se află în administrarea și folosința CCIR încă din anul 1972. Iar Camera are drept de folosință a terenului pentru încă 32 de ani de acum înainte.

Construcțiile actuale aflate pe terenul în discuție sunt în proprietatea Romexpo S.A., societate al cărei acționar majoritar este CCIR. Asta înseamnă că terenul, afectat de dreptul de folosință până în anul 2053, nu poate fi înstrăinat fără justa despăgubire a Romexpo și a CCIR, iar despăgubirea din partea statului în acest caz s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro.

Mai mult terenul nu este oferit gratuit investitorului. Parteneriatul se va realiza în baza unui contract prin care, evident, investitorii vor achita către CCIR o taxă de superficie la prețul pieței pentru dreptul de folosință al terenului, conform legislației în vigoare

Prin urmare povestea legata de gratuitate cade. Si, mai inchidem un capitol.

Multe comentarii vizau concursuri naționale de arhitectură pentru câștigarea acestui proiect.

Acum revin și spun că vorbim despre un proiect privat. Investitorul poate face ce vrea și cum vrea, atât timp cât respectă normele legislative în vigoare. Însă problema atât de brut o pun eu. În cazul acestui proiect lucrurile stau diferit. Propunerea de proiect este un masterplan ce poartă semnătura reputatei case de arhitectură Jerde Partnership, cu o experiență de peste 40 de ani în remodelarea și revitalizarea urbană la nivel global. Pentru unele obiective ale proiectului, arhitecții vor fi stabiliți în etapa post – aprobării Planului Urbanistic Zonal, în urma unor concursuri naționale și internaționale de specialitate.

Altfel spus, proiectul final al întregii zone va presupune și etape de consultare publică, nu doar cu comunitatea din zonă. Vor fi invitate să participe la discuții și grupurile de inițiative, comunități relevante pentru viitorul Bucureștiului, pentru a spune cum văd ei dezvoltarea acestei zone, unde astăzi sunt doar betoane și terenuri virane.

Acestea au fost principalele idei cu care a fost atacată o investiție care promite foarte multe pentru orașul ăsta atât de anost.

M-am uitat însă și pe niște cifre, pentru că dincolo de lărgirea unor drumuri sau desenarea unor blocuri eu sunt omul care se uită la banii pe care un proiect îi poate genera pentru comunitate. Și ce am să vă dau eu aici sunt date publice pe care oricine le poate găsi pe siteul proiectului.

Proiectul acesta va genera doar în prima fază de construcție, adică în primii 5 ani peste 200 de milioane de euro. Poate că mulți vă întrebați dacă e mult sau puțin. Transpuse în beneficii concrete, contribuțiile aduse statului doar în faza de construcție, de cinci ani, ar putea duce la construirea a două spitale regionale cu peste 460 de paturi fiecare, sau la achiziționarea a 600.000 de laptopuri sau tablete pentru copiii defavorizați din România, ce reprezintă aproximativ 25% din numărul total al elevilor din țară.

După ce proiectul va fi gata, dincolo de businessurile care se vor desfășura în el și care vor aduce plus valoare economiei naționale, într-un singur an, noul Romexpo va contribui cu peste 345 de milioane de euro la bugetul de stat. Sunt bani proveniti din impozitele pe clădiri, contribuția pe salariile angajațiilor alocați acestui proiect dar și impozitul pe profitul magazinelor din acest centru.

Si din nou cu acești bani s-ar putea acoperi întreținerea și modernizarea parcurilor și zonele verzi din 10 mari orașe din țară. S-ar putea moderniza și renova peste 200 de școli.

Adiacent un avantaj major al noului Romexpo îl reprezintă susținerea transportului în comun.

Magistrala 6 ar putea deveni o realitate dacă ar exista proiecte care să susțină dezvoltarea și utilitatea acesteia. Valoarea veniturilor încasate de Metrorex din folosirea de către vizitatori a Magistralei 6 este estimată la peste 8 milioane de euro anual. Ceea ce ar fi un un plus în reluarea discuțiilor despre construirea acestei magistrale.

Iar argumentele pot curge în continuare. Si haterii la fel 🙂

Cred ca ar trebui sa ne schimbăm un pic obiceiurile de a privi lumea, investițiile sau cifrele. Cred că proverbialul “să moară și capra vecinului” ne-a tras prea multă vreme în jos. Ar cam trebui să ne debarasăm de vechile metehne, să distrugem (doar pentru ca noi nu avem) fără să punem nimic în loc.

Am citit mulți viteji care spuneau că oricine ar putea să construiască acest proiect dacă ar primi terenul gratis. Eu cred că cei mai mulți din categoria asta sunt oameni care probabil nu au reușit să ridice nici măcar o casă cu etaj în toată viața lor.

Haideți să privim lucrurile altfel, încrezător, optimist…că se poate mai mult și mai bine. Și mai ales la noi. În curtea noastră.

5 comentarii

  • Din pacate va scapa un important aspect economic, numai bun de analizat de Business Club. Romania nu va mai avea un Complex Expozitional unde sa se organizeze evenimente de anvergura: Indagra, Targul de Mobila, TIB si alte targuri tehnice care solicita suprafete mari de expunere si acces cu TIR-uri si macarale si stivuitoare pentru manipulari. Nu exista in Romania un spatiu expozitional de asemenea anvergura. Va disparea industria de targuri si expozitii din Romania, care inseamna inovatie si contacte de afaceri, dezvoltari de business-uri pentru piata noastra. Asta nimeni nu vede!

  • 1. M6 se va construi oricum pana la Baneasa, mai devreme sau mai tarziu, a spus-o si Ministrul Transporturilor.

    2. Ca trafic, zona e destul de aglomerata. 200 de metri de banda in plus si 100 de metri de pista de bicicleta sunt fix pix.
    Fac ei pasaj la Arcul de Triumf, la Aviatorilor si pe unde o mai fi nevoie?
    Fac pista de biciclete pe Poligrafiei, Jiului, Expozitiei, Marasti, Ion Mihalache, Averescu, Constantinescu, Turda, Crangasi, Virtutii, Dorobanti etc?
    Fac metroul mai repede?
    Fac banda unica de autobuz pe DN1?

    3. Zona este inca printre putinele care arata bine dpdv al faptului ca este verde, semiimpadurita si (cu exceptiile existente) nu ai cerul acoperit de blocuri si zgarie-nori. Urbanistic cred ca ar trebui sa ramana asa. De ce nu se poate construi dincolo de Centura sau dupa Ferentari sau pe zecile de alte maidane cu boscheti de la marginea Bucurestiului? Acolo nu trebuie dezvoltat?

  • Șmecherie….cum primiți voi de la stat….adică de la noi ,toți cetățenii un cadou. Un cadou furat …..și să faceți ce cu el? Un proiect care va distruge și supraaglomera zona.

Adaugați un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.