Nu ştiu dacă este ordinea cronologică, dar nu asta este important, ci strategia guvernului pentru următoarea perioadă asta este extrem de importantă. Iar la cum arată deciziile luate sau momentan doar discutate, în ultima perioadă, mie nu-mi sună deloc bine.
Am vorbit despre: amnistia fiscală pentru companii, despre aministia fiscală pentru persoanele fizice, despre garantarea creditelor făcute de populaţie, dar şi despre impunerea unor cote de marfă românească în hipermarketurile de pe la noi.
Niciuna nu are în spate vreun studiu, nicăieri nu ni se vorbeşte despre impactul fiscal la nivet de buget sau la nivel de companie aşa cum ar reieşi din ultima propunere năstruşnică. Personal încep să ma simt ca Alice în ţara minunilor (garantat nu am tulburăride sexualitate)
Hai să le luăm pe rând.
Amnistia fiscală pentru firme. E un proiect deocamdată aflat în dezbatere publică. Firmele vor scăpa de penalităţile acumulate până la finalul lunii septembrie timp de ani de zile în unele cazuri, dacă îşi vor plăti principalul datoriilor până pe 31 martie 2016. Pentru dobânzi mai au au încă trei luni, până la 30 iunie. Penalităţile nu vor fi şterse dacă firmele vor plăti doar o parte din datorie. Partea proastă este că nu se ştie care va fi impactul acestei măsuri asupra bugetului. Estimez că vorbim de miliarde de lei. Datoriile la bugetul de stat ale marilor contribuabili, deci vorbim aici doar de firmele mari, sunt de 4,6 miliarde de lei. Adică peste un miliard de euro. La aceste sume se mai adună şi datoriile companiilor mai mici şi mai greu cuantificabile de noi. Ideea ar putea să fie una bună. Statul urmăreşte să mai strângă ceva bani la buget, dar datoriile mari sunt tocmai la firmele de stat. Trecem şi peste asta. Întrebarea este ce se întâmplă cu banii odată recuperaţi, în scenariul optimist că firmele vor profita de această mână întinsă, şi mai ales ce se întâmplă după această amnistie? O luăm de la capăt cu datoriile şi aşteptăm ca la o perioadă X să ne fie şterse sau facem frumos o bază de date iar cei care recidivează se întorc la valorile iniţiale?
Amnistia fiscală pentru persoanele fizice. Aici vorbim despre o idee aruncată de ministrul finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici cu puţin timp în urmă. Către cine se îndreaptă această amnistie? Vorbim şi de bugetele locale? Greu de spus, aşteptăm clarificări. Despre impactul fiscal iarăşi nimeni nu suflă nicio vorbă. Cât pierde şi cât poate câştiga statul, fiindcă la o astfel de decizie în primul rând pierderile potenţiale sunt cuantificabile. Până nu avem aceste cifre nu pot să văd decât un exerciţiu de imagine. Uite domne ce bun e guvernul ăsta care ne şterge datoriile … culmea chiar înaintea votului din 2016. Daţi-mi voie să fiu paranoic.
Garantarea creditelor după conversia în lei de către stat în proporţie de 50%. Este un proiect de lege care vizează conversia creditelor în valută cu garanţii guvernamentale, prin care statul îşi asumă 50% dintr-o eventuală pierdere. Sunt câteva norme despre care s-a vorbit încă din primăvară, atunci când era în toi nebunia cu francul eleveţian. Nici nu mai vorbim despre amânarea suspectă, din nou, până în pragul anului electoral 2016. Însă vorbim despre acele garanţii acordate de fondul al cărui acronim este FNGCIMM. Acentul trebuie pus pe IMM. Este un fond care a fost făcut să ajute firmele mici şi mijlocii dar care a ajuns, iată, să garanteze cu totul altceva. Prima casă, prima maşină şi mai nou riscul de credite pe persoană fizică. Prea puţin spre deloc cu oferirea de oportunităţi pentru a dezvolta afaceri, mai mult cu consumul şi intreţinerea unor pieţe care oricum cresc şi fără proptele guvernamentale.
În fine avem obligarea superkarketurilor să aibă la vânzare jumătate din produse româneşti. Jumătate din ce? Din volum? Din valoare? Din ce? Şi cum poţi obliga tu un business privat ce şi cum să vândă. Trebuie să susţinem producătorii autohtoni … da, corect şi subscriu acestei idei. Dar investeşte tu ca stat în educarea producătorului român care să înveţe să devină la fel de productiv şi implicit competitiv ca cel din afară. Susţine tu stat român programe asemănătoare celui care a fost pe vremea guvernului Năstase, dar care a murit subit, Fabricat în România, şi acordă companiilor care aderă la el tot felul de facilităţi fiscale. Şi lista prin care poţi susţine producţia internă este lungă. În niciun caz nu poţi intra cu bocancii într-un business privat fiindcă în acel moment o să moară cel mai preţios lucru câştigat – economia de piaţă, acolo unde cererea şi oferta sunt principalele mecanisme de reglaj din piaţă şi nu statul.
Toate aceste măsuri, unele aflate în stadiu incipient, mie îmi arată mai multe lucruri care mă fac să mă gândesc la un viitor trist. Văd lipsa de cultură economică a celor care propun astfel de trăznăi, văd lipsa de viziune a clasei noastre politice şi cel mai grav văd setea de populism exacerbat de care dau dovadă vârfurile clasei noastre politice. Mai aştept legea în care să scrie că poţi lua un salariu şi dacă stai acasă şi totul o să fie complet. Dacă mergem pe drumul ăsta nu putem avea pretenţii să ajungem din urmă economiile civilizate nu ca ale Germaniei sau statelor nordice, ci măcar ca cea a Poloniei. Ne trezim acum sau riscăm să murim pe veci.
salut Stelian, doua lucruri am de spus(si o intrebare de pus):
1: garantarea creditelor pentru persoanele fizice, nu imi pare populista, pentru ca acolo banca are de castigat. nu "fraierul" care s-a intins mai mult de propria plapuma.
2: parca si la tine am vazut reportajul din Botosani, unde un primar se ruga de sateni sa se duca la munca la fabrica de textile, pe 1000 de lei+bonuri+transport gratuit. iti amintesti ca nu s-a dus mai nimeni la munca? si ca raspunsul satenilor a fost: nu merita domne sa ma duc, mai bine stau acasa pe ajutor social. drept urmare, ala ia "salariu" stand acasa. ce-i drept ajutor social, dar practic, ala e o lichea ce sta acasa pe banii nostri, ai astora de stam cel putin 8h la serviciu, si care suntem fiscalizati maxim. practic se "trage pe noi" ca sa stea niste lichele acasa.
intrebarea este: primarul respectiv, de ce le mai da alora care au refuzat posturile, ajutoare sociale?
raspunsul la care ma gandesc este: pentru ca altfel, la anul nu-l vor mai vota, deci din parti ciolan pentru el.
venitul minim garantat este cel mai mare rau din societatea noastra. Aparut intr-un moment electoral in vremea Guvernului Nastase induce o imagine distorsionata in privinta banilor pe care-i poti castiga. De ce sa faci un efort pentru 2-3 sute de lei in plus cand poti castiga niste bani fara sa faci nimic. Ai dreptate
Eu nu cred ca venitul minim garantat este raul cel mai mare.
Intr-o societate civilizata si dezvoltata cred ca trebuie sa existe si o forma de protectie sociala – n-ar trebui sa existe cetateni care sa moara de foame, iar statul sa ridice din umeri si sa le spuna ca nu-l intereseaza.
In schimb raul cel mare este in felul in care e gandit sistemul.
Din cauza taxelor foarte mari, foarte multi patroni nu-si permit sa ofere mai mult decat salariul minim pe economie. Si de multe ori nici pe ala. Degeaba mareste guvernul in mod artificial salariul minim garantat.
Pai da, e usor sa dai o lege din pix. Dar patronii de unde sa dea banii astia? Pentru ca din pacate, in Romania sunt foarte multe job-uri foarte slab calificate, adica dupa urma unui muncitor obtii plus valoare foarte mica. Daca vine si statul si te jupoaie cu taxe si impozite nu-ti ramane de facut decat sa alegi intre a inchide afacerea sau a incerca sa fentezi statul angajand muncitori la negru.
Cred ca asa se explica de ce foarte multi nu vor sa se angajeze si prefera sa stea cu mana intinsa dupa ajutoare sociale.
Ei primesc ajutorul ala garantat, luna de luna si in plus isi mai gasesc ceva job-uri la negru. Tragand linie, asa castiga mult mai mult decat daca s-ar angaja cu forme legale si ar primi acel salariu minim pe economie, chiar daca ar mai primi in plus si ceva bonusuri.
Si apropo, bonusurile astea cu tot felul de tichete sunt o prostie. Patronii le dau tocmai pentru a-si mai reduce o parte din impozite. Angajatii le primesc ca nah, bune si alea decat nimic. Dar cred ca tuturor le-ar conveni sa dea si sa primeasca bani nu tichete. Dar uite asa mai fac niste ”baieti destepti” (firmele care gestioneaza tichetele) niste bani gramada fara sa produca de fapt nimic.
Referitor la subiectul principal – amnistiile fiscale
Amnistiile nu sunt in general bune pentru ca nah, daca stii ca statul te iarta periodic de datorii atunci nu mai ai niciun motiv sa platesti taxe si impozite. Astepti urmatoarea amnistie si te-ai scos.
In particular nu e o idee rea. Daca firmele sau cetatenii nu sunt in stare sa-si plateasca darile pentru stat degeaba ii amendezi si le pui penalitati. Daca nu au de unde, nu au de unde si gata. Daca statul insista, tot ce pot sa faca e sa intre in faliment (daca sunt persoane juridice) sau sa-si puna streangul de gat (daca sunt persoane fizice).
Dar iarasi, felul in care se iau aceste masuri este catastrofal…
Daca statul a constatat ca are foarte multi datornici inseamna ca e o problema de sistem. Adica foarte multe companii si foarte multi cetateni nu reusesc sa tina pasul cu nivelul inalt de fiscalizare. Deci statul ar trebui sa-si regandeasca politicile fiscale si sa faca o relaxare astfel incat sa dea sansa tuturor sa isi plateasca in mod cinstit impozitele. Dupa ce a facut asta atunci ar fi binevenita si amnistia, astfel incat sa existe un nou inceput, dar pe baze mai realiste.
Statul ar trebui sa garanteze / incurajeze credite pentru IMMuri. Nu s-a intamplat niciodata. De aia companiile mici din România de abia traiesc de pe o zi pe alta si nu reusesc sa se dezvolte.
Problema creditelor in franci elvetieni este strict intre banci si datornici. Statul nu are nicio parghie prin care sa intervina. Dar polticienii tot arunca tot felul de fumigene ca sa castige capital electoral. De pierdut au tot cei care au credite in franci elvetieni pentru ca se lasa amagiti de promisiuni care or sa se intample la sfantul asteapta, in schimb in fiecare luna trebuie sa plateasca rate uriase la banca.
Statul nu are voie sa-i ajute doar pe o parte din cetateni. In constitutie spune ca toti suntem egali, adica si aia cu credite in lei si aia cu credite in euro sau dolari si aia cu credite in franci elvetieni. Daca statul i-ar ajuta doar pe cei cu credite in franci, cu ceilalti cum ramane? Ei sunt mai fraieri pentru ca au chibzuit mai bine si si-au dat seama ca francul elvetian e prea riscant? Dar cu cei care nu au credite deloc cum ramane? Ei sunt de 2 ori fraieri? Nu merge asa.
Si treaba cu supermarketurile mi se pare tot o fumigena electorala. Din nou, statul nu poate sa dicteze ce sa vinzi si ce sa cumperi.
Statul ar putea in schimb sa-i incurajeze pe fermieri sa se asocieze intre ei si sa devina astfel atractivi pentru supermarketuri. Cum? Prin credite si garantii acordate fermierilor care se asociaza. Daca tot avem Prima casa si Prima masina de ce sa nu fie si Primul Gogosar sau Primul Castravete?