A venit o informaţie peste noi, despre care am vorbit şi ieri, la ştirile pe scurt, cea cu riscul de a face puşcărie dacă eşti prins că dai km maşinii înapoi. Am rumegat-o până cand m-am gândit că este cazul să vorbim şi noi aici la radio un pic despre ce înseamnă acest proiect. Despre utilitatea şi oportunitatea lui.
Piaţa second de la noi este una uriaşă. Iar modificările maşinilor, cu kilometrajul în frunte este sport naţional. Am citi la un momentdat un articol despre un opel insignia la care s-au descoperit 600 de mii de km daţi înapoi.
Datul km înapoi este un lucru inimaginabil de simplu, dar şi de ieftin… pentru cel care vinde maşina. Dureaza numai 15 minute si costa 100 de lei/masina.s
Practic modificarea kilometrajului a devenit cumva etapă principală şi obligatorie în lumea samsarilor auto. Treaba cea mai interesantă este că a devenit aproape imposibil să-şi poţi da seama dacă s-a modificat numărul de km sau nu. E drept că te poţi uita la tot felul de elemente de uzură. Nu poţi avea un volan tocit, un schimbător uzat, butoanele de la geamurile electrice subţiate la o maşină care este vândută chipurile cu 100 de mii de km la bord, că de şefu a fost ţinută d eo bătrână în garaj care mai ieşea cu ea duminica la slujbă. Hai să fim serioşi.
Revenind la legea noastră. Între 2 şi 5 ani de puşcărie pentru cei care umblă la caracteristicile maşinii, am accentuat povestea asta cu kilometrajul fiindcă este cea mai întâlnită. Şi înainte să vă spun eu ce cred despre legea asta am să vă dau câteva date interesante pe care le-am găsit pe net.
Spre exemplu, conform unui studiu european, peste 50% din maşinile exportate din Franţa sau Belgia au kilometri daţi în spate. Media este undeva la 91 de mii de km. În timp ce nemţii sunt băieţi ceva mai riguroşi. Doar o treime umblă la km maşinii. Atenţie, aici vorbim de un studiu european, ceea ce implică date culese de la primul vânzător al maşinii. Numai că belgianu care-ţi vinde un Volovo spre exemplu cu 100 de mii de km mai puţini decât în realitate, intră în contact cu samsarul român, care mai bagă şi el vreo 100 de mii, nu de alta dar românii vor maşini bune cu km puţini la preţuri mici.
Aşa se face că din cauza informaţiilor acestea false legate de adevărata stare a maşinii numai maşinile exportate din Germania, Olanda, Franţa şi Belgia au cauzat costuri suplimentare de reparaţie de aproape 3 miliarde de euro. Aşa că ochii mari când cumpăraţi o maşină second din zona asta.
Dar să revenim la lege. O ideea bună, fără însă a avea o bază de aplicare. Aproape că nu există tehnică prin care să verifici numărul de km, şi atunci prinde orbul scoate-i ochii.
De aceea aş trece legea asta la capitolul populisme ieftine. Dacă vroiai cu adevărat să protejezi românul de mafia samsarilor o puteai face prin alte metode.
Spre exemplu ai fi putut să permiţi doar importul de maşini cu istoric controlat.
Există un sistem, se cheamă Car Pass care funcţionează extrem de simplu. De câte ori mergi cu maşina în service nr de km sunt trecuţi într-o bază de date. Astfel încât să existe o imagine foarte clară legată de distanţele pe care maşina respectivă le-a parcurs. Sistemul acesta emiste aproximativ 1 milion de certificate anual.
Dacă vrei să-ţi protejezi cetăţenii faci cumva să nu mai laşi să intre maşini în ţară fără istoric controlat. Şi gata cu păcălelile. Dacă se vrea se poate… ideea este să se vrea cu adevărat.
Noi am scris aici un ghid complet despre ce înseamnă achiziţia unei maşini la mâna a doua
Am renuntat la masina si sunt in cautare de una mai nouă cu un buget 7000mii euro am fost la 3 masini toate aveau kilometraju modificat de samsar cu 90 de mii de km