Sanatate

Gânduri în vreme de pandemie IV (…și noi ce facem?)

Radu Rosulescu

Ok, acestea fiind zise – rămâne o întrebare – Noi, oamenii obișnuiți, ce facem?

Păi uite ce facem. Întâi de toate respectăm legea. Vrea guvernul să ne bage în carantină, intrăm în carantină, vrea să purtăm mască, purtăm mască. Și tot așa. Respectarea legii nu înseamnă obediență ci doar respectarea legii. Trebuie să punem presiune pe guvern astfel încât să ne putem recupera cât mai rapid viețile noastre. Pentru că sunt viețile noastre și ne pasă de ele. Guvernanților nu le pasă. Ei vor alege cea mai simplă soluție pentru ei, dar trebuie să-i forțăm să aleagă cea mai bună soluție pentru noi.

La nivel personal ar trebui să te protejezi. Și asta nu pentru că te obligă legea ci pentru că e vorba de tine, de viața și de sănătatea ta. Virusul există, nu este o glumă. Dacă nu suferi de vreo boală gravă sunt șanse foarte mici (aproape inexistente) să mori din cauza SARS-2. Dar neplăceri poți să ai. Poți să ajungi și la spital cu infecții respiratorii destul de grave. Sunt tratabile în mod normal, doar că în perioada aceasta e mai complicat cu spitalele și în plus să treci printr-o boală care te pune la pat nu este cel mai plăcut lucru. De protejat este destul de simplu s-o faci – te speli pe mâini. Înainte să mănânci te speli pe mâini. Dacă ai fost prin locuri publice și ai pus mâna pe tot felul de obiecte pe care le-au putut atinge și alții… te speli pe mâini. Fără să ne dăm seama de multe ori ducem mâna la față, la ochi sau la gură, deci e bine să ai mâinile curate când o faci. Dacă vezi pe cineva răcit în jurul tău, care strănută sau tușește, ia un pic distanță. Cam asta este tot ce poți să faci și în principiu este suficient.

Părerea mea este că trebuie să ne obișnuim să trăim cu acest virus, așa cum trăim împreună cu alți sute de viruși. Unii spun că pandemia va dispărea la fel de repede cum a apărut. Alții că nu va dispărea și ne va bântui ani de zile. Unii spun că se va inventa un vaccin. Alții că nu. De fapt nu știe nimeni nimic precis. Toți își dau cu părerea, la fel cum mi-am dat și eu cu părerea în articolul acesta.

Aș spune că există o certitudine. Isteria se va stinge treptat, pe măsură ce oamenii se obișnuiesc cu ideea și vor asimila noul coronavirus în viața lor cotidiană. Până la urmă ce mare treabă? E un risc suplimentar pe care va trebui să ni-l asumăm. Doar suntem obișnuiți să ne asumăm riscuri. Toată viața noastră presupune riscuri. Ah, da. Mai există o certitudine. De murit tot o să mori. Știi asta, nu? Chiar dacă medicina a făcut progrese enorme și business-ul este să te țină în viață cât mai mult, la un moment dat tot o să părăsești lumea aceasta. Și tu și apropiații tăi. Dar cât timp trăiești ar fi bine să te bucuri de viață și să trăiești cu curaj.

Adaugați un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.