Business

Fondurile Europene de la nepăsare la informatizare

Stelian Muscalu

Guvernul intră încet, încet, în secolul XXI. Mormanele de hârtii de care aveai nevoie ca să accesezi fonduri europene sunt înlocuite în sfârșit cu o platformă on line. Și practic procesul de debirocratizare despre care vorbeam zilele trecute iată că ajunge și pe acest segment extrem de important pentru dezvoltarea durabilă a economiei.

Este vorba despre o platformă virtuală care vizează exclusiv exercițiul financiar 2014-2020. Ce-i drept, despre această informatizare se vorbește de ani buni, dar iată că guvernul tehnocrat este cel care până la urmă pune piciorul în prag și trece de la vorbe la fapte. Și asta pentru că exact birocrația a fost una dintre cauzele mari pentru care România a fost mai tot timpul codașă la atragerea banilor europeni, bani care au reprezentat un potențial uriaș de dezvoltare pe care nu am reușit niciodată să-l fructificăm într-o măsură mai mare de 50-60%.

Într-o primă fază, adică în perioada 8-18 martie sistemul va fi în teste la adresa www.fonduri-ue.ro

Din acel moment orice persoană interesată poate accesa sistemul. Există un amănunt, cei care vor să aplice în varianta on line pentru fondurile europene trebuie să dețină un certificat digital pentru semnarea electronică a documentelor. Asta este vestea proastă. Vestea bună este că toate costurile aferente obținerii acestor documente sunt eligibile în cadrul proiectelor europene.

În toată această perioadă de test, cei care vor folosi platforma vor sesiza problemele pe care le întâmpină pentru a se ajunge la o formulă cât mai bună pentru publicul larg. În cele din urmă acest site va permite firmelor care vor să acceseze bani europeni să depună, într-o primă fază, și apoi să gestioneze proiectele în relația cu autoritățile exclusiv din fața calculatorului.

Inițial acest proiect ar fi trebuit să devină funcțional la începutul lunii noiembrie 2015.

Și acum îmi este imposibil să trec cu vederea peste faptul că am avut nevoie de aproape 10 ani că să înțelegem că un sistem informatic este mai eficient în relația cu Bruxelles-ul decât o stivă de documente.

Ce-i drept, când trimiți un dosar virtual e complicat să bagi câteva sute de euro în el, că și funcționarul ăla care îl procesează e om. Și asta poate să fie una dintre multele explicații pentru care ne-a trebuit un deceniu ca să facem un pas spre normalitate.

România a pierdut din ultimul exercițiu financiar aproximativ 6 mld de euro. Un singur miliard de euro pompat în economie poate aduce, în medie, o creştere a PIB de 0,7%. Banii europeni ne-ar fi putut ajuta să depășim mult mai ușor criza economică. Nu o puteam evita, asta cu siguranță. Însă 4,2% repartizat în acei ani grei de criză cu siguranță și-ar fi spus cuvântul.

Adaugați un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.