Eu spun adio pensiei private. Voi?

S-au agitat apele în aceste zile în urma unei declaraţii pe care a făcut-o un reprezentant al NN Pensii. E de luat în seamă dacă ţinem cont că este vorba despre cel mai mare administrator de fonduri de pensii private din România. Acesta şi-a avertizat contributorii printr-un newsletter că statul ar putea să treacă la naţionalizarea fondurilor de pensii private aşa cum s-a întâmplat în Polonia şi în Ungaria. Textul administratorului privat de pensii sună cam aşa:

“În ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public, cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influenţate de decizii politice precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari. De aceea, este important să urmăreşti permanent ce se întâmplă cu pensia ta şi să te implici activ în demersurile de economisire suplimentară pentru un trai decent la bătrâneţe.”

Cât de alarmant trebuie să fie un asemenea text? Păi foarte, dacă mă întrebaţi pe mine. De ce? Există cel puţin 3 argumente în acest sens:

1-Bugetul de stat are probleme serioase cu gestionarea veniturilor, sau mai bine spus cu lipsa lor. Deficitul se îndreaptă spre cote alarmante. Cu toate acestea cheltuielile statului cresc parcă fără oprire. Este o hemoragie de promisiuni transpunse într-o legislaţie extrem de periculoasă. Pe scurt e nevoie de foarte mulţi bani pe care statul nu-i are.

2.Bugetul de pensii este pe sponci în acest moment. Vorbim de un deficit, doar anul trecut de aproape 4 miliarde de euro. Dar în acest an deficitul urmează să se majoreze semnificativ în condiţiile în care am avut o majorare a pensiilor în ianuarie şi mai urmează una la mijlocul anului. Asta în condiţiile în care raportul între persoanele active şi pensionari este tot mai dezechilibrat.

3.Există un precedent extrem de periculos. Ungaria şi Polonia au făcut acest lucru. Atunci de ce să nu o facă şi România?

Poate că ar trebui să spunem că în Polonia a fost doar o naţionalizare parţială a sistemului. Statul a preluat un sfert din contribuţiile strânse în fondurile private din pilonul 2, în vreme ce trei sferturi din bani au ajuns în fondurile facultative din pilonul 3. Cam astea sunt ipotezele de la care plecăm. Favorabile naţionalizării aş spune eu.

Cum stăm?

În acest moment în România, plătim 10,5% din salariul brut la fondul de pensii. 5,1% merge spre pilonul II, pensia privată, iar 5,4% spre fondul de pensii de stat, pilonul I.

Planul era ca din 2008 să se treacă ponderea principală către pilonul privat. Însă au existat amânări de-a lungul timpului, începând din 2009. Astăzi 6% ar fi trebuit să mergă la pilonul II, însă statul a tot amânat acest transfer din motive lesne de înţeles.

Cum funcţionează sistemele:

Pilonul I merge pe un principiu simplu. Ceea ce plăteşti acum se regăseşte în suma pe care o primesc cei care sunt azi la pensie. Cei care cotizează azi vor primi pensia din contribuția celor care vor fi angajați atunci când ei vor ieși la pensie. Tocmai de aceea există calcule că pensia de la stat în cel mai bun caz va ajunge undeva la 15-20% din ultimul venit. Pentru că raportul între cei care muncesc şi pensionari o să fie tot mai dezechilibrat.

La pilonul II lucrurile stau total diferit. Aici banii pe care-i cotizezi sunt înmulţiţi de fondurile private prin diferite investiţii. Circa 93% din toate plasamentele fondurilor de pensii sunt realizate în România, în active cu risc redus, în general obligaţiuni de stat. O mică parte este reprezentată de investiţii mai riscate, pe bursă. Cota depinde de gradul de risc a fondului- Unele investesc 10% din portofoliu pe burse, altele trec şi de 30%. Investiţiile cu risc redus nu aduc însă foarte mulţi bani, dar, în acelaşi timp, fondurile de pensii nu au voie să asume riscuri inutile, chiar dacă ceea ce reprezintă contribuţiile de la salariaţi sunt garantaţi prin lege. Chiar şi aşa pensiile private obligatorii au ajuns la un profit de peste un miliard de euro.

În total fondurile de pensii administrează 4,7 miliarde de euro, dintre care, 3,7 miliarde de euro sunt contribuţiile viitorilor pensionari, iar mai bine de 1 miliard de euro reprezintă profitul obţinut din investirea contribuţiilor. În cei 9 ani care au trecut de la înfiinţare, sistemul de pensii private Pilonul II a ajuns să strângă bani de la peste 6 milioane de angajaţi.

Bun şi acum întrebarea, la care trebuie de data asta să răspundeţi singuri: credeţi că „pofteşte” ca să nu spun „băleşte” statul, la banii ăştia?