România este o ţară atipică. Politicienii noştri se laudă an de an cu creşteri economice dar şomajul rămâne îngheţat în jurul valorii de de 7%. Ăsta este poate barometru cel mai fin care-ţi arată cam cum merge economia reală. Spre exemplu peste ocean, în Statele Unite, creearea de noi locuri de muncă este unul dintre indicatorii principali care determină luarea unor decizii politicie şi economice prin care se fac de cele mai multe ori acordurile fine în economie.
La noi lucrurile sunt pe dos. De fapt acest indicator nici măcar nu este băgat în seamă, deşi poate că este unul dintre cei mai vi… pentru că în spatele lui se ascund oameni.
La noi jumătate din numărul şomerilor este reprezentat de persoanele de peste 40 de ani. Practic piaţa muncii de la noi nu mai acordă nicio şansă oamenilor trecuţi de prima tinereţe şi care rămân fără un loc de muncă.
Există tentaţia să se spună despre aceşti oameni că sunt depăşiţi. Nu ştiu cât este de corectă afirmaţia. Eu spre exmplu urmează să fac 40 de ani … curând. Şi nu mă simt tocmai depăşit, ba mai mult simt că am capacitatea să mai învăț încă multe lucruri. Iată… radioul este unul dintre ele
Cred că mulţi oameni ajunşi la această vârstă au avantajul că sunt foarte bine pregătiţi, au o experienţă de vreo 20 de ani în domeniul lor de activitate. Nu spun la locul de muncă, fiindcă acum este cumva la modă să-ți schimbi jobul, dar să-ţi păstrezi obiectul de activitate. Ori un om cu pregătire şi experinţă are şi anumite pretenţi. Şi nu mă gândesc numai la bani ci şi la condiţiile de muncă. Este acesta un motiv pentru care nu reuşesc să se angajaze aceşti oameni?
Preferă antreprenorii să pună sub contract tinerii pentru care trebuie să plătească tot procesul de profesionalizare, fiindcă din păcate sistemul de învăţământ este învechit şi este departe de cerinţele şi standardele pe care le cere piaţa muncii. De aceea tinerii angajaţi merg pe bani puţini… dar şi randamentul lor este pe măsură, fiindcă ei trebuie să o ia de la capăt cu şcolirea la locul de muncă. Şi atunci cum este mai bine?
Cred că trebuie să existe un echilibru în tot acest proces de recrutare. Cred că este nevoie de tineri şi de dorinţa lor de învăţare la fel de mult cum avem nevoie de experienţa celor de peste 40 de ani.
Un exemplu în acest sens vine de prin ţările ceva mai civilizate, acolo unde guvernele oferă facilităţi şi pentru cei care angajează persoane de peste 50 de ani. Spre exemplu, 63% dintre germanii cu vârste de peste 55 de ani muncesc, iar în Suedia, procentajul ajunge la 73%. La noi procentele sunt exact invers.
Întrebarea mea de azi, la radio, e simplă. Entuziasmul tinerilor sau experiența celor de peste 40 de ani. Ce vor angajatorii? Ați avut astfel de experiențe, voi sau părinții voștri? Vă aștept răspunsurile prin sms la ora 12:00 la 0774.600.600, aici pe blog, sau pe adresa de facebook.
