Business

Despre autostrăzile fără autorizaţie. (explicaţii oferite de consilierul premierului Dacian Cioloş)

Cătălin Drulă

Încerc să aduc niște lămuriri în chestiunea ‘autostrăzilor fără autorizație de construire’. E destul de tehnic, dar sper să reușesc să explic.

Autorizația de construire este actul care permite executarea lucrărilor de construcții. Cînd e vorba de o casă este emisă de primărie, cînd e vorba de autostrăzi emitentul e Ministerul Transpoturilor. Cu alte cuvinte în cazul autostrăzilor, statul își dă sieși voie să construiască. Pentru obținerea autorizației este necesară o întreagă documentație, avize și acorduri (proces pe care am încercat să îl simplificăm prin ordonanța de urgență 7/2016).

Ajung la problemă. Autostrăzile unde s-au început lucrările fără autorizație de construire. E vorba de lucrări începute în 2014, respectiv Sebeș-Turda loturile 3 și 4 și Lugoj-Deva lotul 4. De ce? Nu pot să știu cu precizie, dar pot să bănuiesc cîteva motive. Între cele pozitive, s-ar număra absorbția fondurilor europene, s-a dorit pornirea cît mai rapidă a proiectelor ca să mai salveze din fonduri. Între cele negative, sunt probabil presiunile politice și subestimarea timpului necesar pentru a obține avizele care mai lipseau. “Dați drumul la lucrări că vine și autorizația într-o lună” s-a transformat în “a trecut un an și n-a mai venit autorizația”.

Ce e de reținut este că documentele care mai lipseau pentru autorizație, în mare, nu erau cele fundamentale, ci cele mai degrabă de natură birocratică precum “scoaterea terenurilor extravilane din circuitul agricol”. Adică aceste autostrăzi aveau studii de fezabilitate, HG de aprobare a investiției, exproprieri, proiect tehnic verificat conform legii și aprobat de autorităti, acord de mediu. Mai pe românește, nu s-a apucat cineva să construiască o autostradă (chiar) de capul lui.

Cînd am venit în toamnă am găsit aceste mari proiecte într-o situație de blocaj. În teren, există lucrări de sute de milioane de lei, spre exemplu lotul 3 din autostrada Sebeș-Turda este executat pe jumătate. Între timp, la un anumit punct, au intervenit autoritățile de control (Inspectoratul de Stat în Construcții) și au sistat lucrările. Iar autorizația nu putea fi emisă pentru că nu exista o procedură pentru autorizarea unor lucrări deja (sau parțial) executate. Așadar asta e situația la zi, avem două autostrăzi esențiale pe marile coridoare de transport, Lugoj-Deva și Sebeș-Turda, cu lucrări executate într-o mare proporție, avem vreme bună afară, dar avem șantiere sistate și stăm și ne uităm la ele. (Și riscăm să pierdem și banii europeni și discutăm despre sute de milioane de lei).

În mod normal, o situație ca asta în administrația românească se rezolvă… de fapt, NU se rezolvă. Nu se “bagă” nimeni. E cu “scandal”. N-are rost să te complici. Mai bine, se abandonează proiectele, se pierd banii europeni, se reziliază contractele și se fac reclamații la DNA și DLAF, ca să fie cercul complet. În timpul ăsta noi pe autostrăzi tot nu mergem, politicienii (care au creat problema) deplîng incompetența tehnocraților, găștile din CNADNR în permanentul lor război servesc mici șopîrle presei care devin știri de can-can (“albirea dinților) și viața merge înainte.

Sau nu. Sau încerci să faci ceva și să livrezi rezultate. În cazul de față, după ce am analizat situația, am introdus în martie în prevederile OUG 7/2016 o procedură pentru autorizarea unor lucrări deja executate, pentru a reglementa cazul excepțional pe care îl avem. Pe ce bază se face? Pe aceleași documente care sunt și în mod normal cerute pentru autorizare și în plus, pe baza unei expertize care să certifice că lucrările executate sunt cele din proiectul tehnic aprobat și sunt în conformitate cu acordul de mediu. E de subliniat că autorizația de construire nu reprezintă sub nicio formă un certificat de calitate pentru lucrările deja executate. Nu reprezintă un document în baza căruia se pot face plăți constructorului. Calitatea lucrărilor se certifică și plățile se fac conform legii și contractului (există un mecanism în ale cărui detalii nu mai intru). Autorizația de construire nu crează niciun drept suplimentar constructorului și nu exonerează niciuna din părți (constructor, proiectant, consultant, beneficiar) de răspunderea pe care o are pentru lucrări.

După adoptarea ordonanței, s-a creionat și un calendar care trebuia să rezulte în deblocarea contractelor Sebeș-Turda lot 3 și 4 pînă la sfîrșitul lunii mai. Asta ar însemna că contractele ar putea fi aproape finalizate la sfîrșitul anului (probabil date în circulație în primăvara viitoare). În momentul de față aceste expertize sunt gata și trebuie trecute prin procesul prevăzut în ordonanță.

Am vrut să dau aceste lămuriri într-o chestiune mai degrabă tehnică pentru că în spațiul public circulă diverse dezinformări și mă aștept să mai apară. Acum știți de ce nu se lucrează la autostrada Sebeș-Turda și cum s-ar putea debloca situația. Să sperăm că ne ținem de calendarul menționat.

Adaugați un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.