Ministrul Finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici, a anunţat pe Bloomberg că vrea un nou acord cu FMI-ul. Dar de această dată ar vrea o linie de creditare flexibilă.
Despre ce este vorba?
Linia flexibilă de credit este un instrument creat de FMI în 2009 pentru ţările cu performanţe economice bune. Prin urmare mulţi o doresc puţini o primesc. E drept că România este acum macrostabilizată şi se poate gândi la o astfel de înţelegere. Nu ştiu ce o să se întâmple în anul de graţie 2016, atunci când tentaţia electorală poate da iama prin bugetul de stat.
Punctual această înţelegere se face pentru o asigurare împotriva volatilităţii şi incertitudinii de pe pieţele financiare. Şi am văzut cu toţii ce s-a întâmplat când au strănutat bursele asiatice, ca au ajuns frisoanele până în România. Dacă situaţia s-ar fi degradat, investitorii s-ar fi retras, costurile de împrumut ar fi crescut … atunci Polonia, cea care are un astfel de acord ar fi putut să tragă din banii FMI pentru a trece peste şocul financiar. În perioada 2012 – 2015 Polonia, Columbia şi Mexicul au semnat un acord de acest gen.
Un alt avantaj este că după verificarea indicatorilor macroeconomici, vizitele delegaşiilor tehnice nu se vor mai face din 3 în 3 luni aşa cum se fac acum, la un acord de tip preventiv, ci la 6 luni – 1an.
Şi de departea cel mai mare avantaj este cel legat de costuri. Dobânda pentru un astfel de împrumut este undeva între 1,9 şi 2,5%, faţă de 3,5% cât plătim în prezent. Poate părea o diferenţă mică însă la sume mari vă spun că se simte.
Însă aşa cum spuneam şi mai devreme trebuie să gte califici pentru un astfel de împrumut. Creditorii noştri au tot plecat dezamăgiţi de pe la noi. Ba din cauză că nu ne-am îndeplinit angajamentele asumate bă că visam cai verzi pe pereţii bugetului, care ar fi putut să tropăie a pagubă. Asta ar fi un minus. De cealaltă parte într-un moment de instabilitate maximă nimeni nu-şi mai doreşte insule cu probleme, aşa cum ar putea deveni România în cazul unui şoc financiar. Pentru asta probabil că FMI ul ne va da centura de siguranţă de care avem nevoie ca să nu ne spargem capetele.