Are o sonoritate antipatică, de limbaj de lemn. Multă vreme am trăit cu impresia că e vorba doar de niște maculatură (scumpă) care ne împiedică să avem autostrăzi. Un moft sau o metodă de abureală a politicienilor.
Mi-a luat ceva timp să-mi dau seama că, de fapt, de la SeFe (cum îi spune toată lumea din domeniu) pleacă toate problemele. Că un SF temeinic și bine făcut este, de fapt, baza – planul și proiectul de construcție al autostrăzi. Că se face pe teren – cu mii de foraje geotehnice și măsurători de cote, nu din birou trăgînd linii pe hartă. Sau cel puțin, așa trebuie – altfel pleacă autostrada la vale.
Studiul geotehnic e partea cea mai semnificativă din SF care se desfășoară în teren. E vorba de mii de foraje, cu adîncimea între 6m și 30m, dar se poate ajunge și la 200m (pentru tunele spre exemplu). Aceste foraje sunt esențiale ca să știi pe ce construiești, de ce fel de fundații e nevoie pentru structuri (poduri, pasaje), dacă există planuri de alunecare și trebuie consolidări, ș.a.m.d. Dacă autostrada e într-o zonă dificilă (munte, defileu, versanți abrupți) sau izolată, studiul geo devine și mai greu de făcut pentru că e nevoie de construirea unor drumuri de acces dedicate (care au și ele nevoie de proiect în sine – da, n-a zis nimeni că Construcțiile sunt ușoare!), pentru a putea ajunge cu foreza pe traseul viitoarei autostrăzi.
Tot în teren se fac studiile hidrologice și hidraulice, studiile topografice (cartarea 3D detaliată a reliefului), studiile de mediu și biodiversitate, cele de zgomot, investigațiile arheologice, identificarea utilităților (conducte, rețele de electricitate), studii privind ocuparea terenurilor (planuri parcelare, identificare de proprietari) și studiile de trafic.
Avem apoi partea de activități de proiectare, esențială pentru succesul ulterior. Se începe cu un studiu al alternativelor de traseu bazat pe o analiză cost-beneficiu, după care se proiectează traseul în plan și longitudinal. Se proiectează detaliat podurile, pasajele, tunelele, podețele, amenajarea intersecțiilor, lucrările de consolidare, lucrările hidrotehnice, centrele de întreținere, spațiile de servicii, parcările, sistemele de iluminat, sistemele de comunicație și control al traficului, măsurile de atenuare a zgomotului. Se fac documentații de expropiere, pentru certficate de urbanism, avize și autorizații, precum și pentru relocarea utilităților (linii de înaltă tensiune).
În final, dacă totul a fost bine făcut, rezultatul este un proiect complet, la cheie, pe baza căruia se poate construi autostrada. Cu o bună proiectare, construcția e pe jumătate făcută – iar banii și timpul investit în proiectare mai mult decît justificat. Dacă lucrările sunt însă “fușerite”, rezultatul este într-adevăr, doar maculatură scumpă.
În cea mai mare parte știam ce înseamnă un studiu de fezabilitate. Ceea ce nu știu , și nu am aflat nici din articol , este de ce are un termen de valabilitate atât de scurt încât trebuie refăcut în cazul în care lucrarea nu a fost atribuită în acest termen . Se alterează , mucegăiesc , râncezesc , fermentează sau ce altceva pățesc aceste studii de fezabilitate de li se acordă un termen de valabilitate ?
Octavian Udriste, Se pare ca legislatia este prea rigida si ca numeni nu indrazneste sa se abata de la ea. Un caz concret> linia de cale ferata Bucuresti-Giurgiu, inchisa de peste 11 ani, se afla, daca nui ma insel, la al treilea studiu de fezabilitate (termen de depunere a ofertelor 24 iunie 2016). Castigatorul nu a fost inca adjudecat, urmeaza contestatiile si probabil pana la inceputul anului viitor se va incheia contractul. Urmeaza efectuarea studiului, cel putin un an, urmat de licitarea proiectului, contestatiile si realizarea proiectului, probabil alti doi ani. In sfarsit executia c el putin doi ani. Ca urmare, pe aceasta linie, prima co9nstruita pe teritoriul Principatelor Unite (31 oct.1869), parte a retelei TEN-T cu destinatii transfrontaliere, sa se poata circula dupa anul 2022!
Se pune pe drept intrebarea. Ce s-a schimbat de la ultimul studiu? Traseul, ecartamentul, structura solului, tensiunea liniei de contact, etc. NU S-A SCHIMBAT NIMIC. Vom cheltui alti 4,5 mil lei si MAI GRAV vom pierde alti doi-trei ani. Cred ca este cazul ca cei in drept sa permita exceptii privind valabilitatea studiilor de fezabilitate in cazurile in care beneficiarul nu si-a modificat pretentiile iar pe teren lucrurile sunt neschimbate. In aceste situatii beneficiarii, de exemplu CN CFR SA sa capete dereptul, daca nu chiar obligatia, de a prelungi valabilitatea/ reactualiza SF-ul. Am castiga timp si bani. Cine are urechi sa auda!
Prozaic vorbind Studiul de Fezabilitate este CERTIFICATUL DE NASTERE al unei investitii. Daca acesta este facut ”din burta” atunci toata investitia sta pe un fundament putred. De asta este foarte important SF-ul.