Week-end-ula început cu bani tăiați de la proiectele de construire de noi biserici și s-a terminat cu un telefon prin care premierul îl asigură pe patriarh că lucrurile sunt ceva mai nuanțate. Sunt foarte curios cine a dat telefonul. Îmi vine greu să cred că apelul a venit de la guvern, nu avea de ce.
Nu știu dacă decizia de a tăia banii de la construcția de noi biserici, în condițiile în care deja s-au construit aproape 20 de mii în ultimii ani, este una bună sau rea, nu știu dacă acești bani rămași vor merge în creșterile salariale deja anunțate, nu știu dacă nu cumva vor ajunge la băieții deștepți… sau mai deștepți, obișnuiți ai afacerilor cu statul. Voi trebuie să-mi spuneți dacă este bine sau nu.
Însă am pretenția, că voi asucltătorii Business Club FM, sunteți cei mai inteligenți ascultători de radio, și aveți puterea să răspundeți fără patimă și mai ales fără ură. Ca lucrurile să fie cât mai clare eu am să declar de la început, că sunt creștin ortodox, credincios dar nu habotnic.
Mai mult, nu mă înscriu și nici nu susțin acest val, transformat în țunamii, al celor care au ca unic scop denigrarea bisericii, Cu toate astea – cred în mare măsură că acest cutremur de imagine a fost cauzat mai ales de înaltele fețe bisericești.
Prea Fericitul Daniel se comportă prea mult ca un om de business și prea puțin ca un salvator de suflete. Când a auzit că nu mai primește bani de la stat, nu s-a gândit că poate Domnul a dat, Domnul a luat… ci a desenat rapid o altă strategie de completare a veniturilor bisericești. Recuperarea averilor confiscate.
Dar cum au apărut aceste bogății uriașe pe care le deținea biserica? Explicația am găsit-o pe siteurile cu date istorice, acolo unde se spune că pe lângă partea spirituală, închinarea averilor către biserică reprezenta o latură importantă în relația credincioșilor cu lăcașele de cult din cele mai vechi timpuri. De fiecare dată când un boier construia o biserică o dota și cu terenuri dar și alte bogății precum mori, hanuri sau cârciumi.
DAR în actele de donație ale acelor timpuri, sumele erau condiționate de folosirea averilor pentru întreţinerea bisericilor construite, spitalelor, şcolilor sau azilurilor. Mai mult, bisericile erau obligate tot prin acele acte de donații să dea pomeni săracilor şi să ofere zestre fetelor sărace. Însă odată cu trecerea timpului înaltele fețe bisericești au cam uitat de aceste angajamente. Iată ce se spunea în ziarul „Facla”, în 1930:
„Când Domnitorul Cuza s-a urcat pe tron a rămas îngrozit de jafurile călugărilor ce-i momeau prin felurite meşteşuguri pe credincioşi ca să lase averile lor mănăstirilor. Călugării trăiau aici ca în paradis. Pivniţele erau pline de vinurile cele mai delicioase, cămărilecu mâncărurile cele mai alese. Ei formau un fel de stat în stat şi nimeni nu le putea cere vreo socoteală despre ceea ce făceau. Erau fără nicio milă faţă de cei nevoiaşi. Când un călător înnopta pe drum şi se oprea la poarta unei mănăstiri ca să ceară mâncare şi adăpost, era izgonit cu cruzime. Acei care adunau averi, speculând naivitatea credincioşilor, erau de-o zgârcenie extraordinară faţă de nenorocitul călător care implora cu lacrimi în ochi găzduirea peste noapte sau un blid de mâncare”.
Pentru oprirea acestui comportament, domnitorulAlexandru Ioan Cuza a trecut la secularizarea averilor aflate în discuție.
În prezent la peste 85 de ani distanță ce constatăm… că lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Probabil este unul dintre motivele pentru care în stradă s-a strigat vrem spitale și nu catedrale.
Și dacă tot vorbim despre catedrale, mărul discordiei în această ecuație, mă întreb în calitate de credincios creștin ortodox de ce avem nevoie de o catedrală de 5 ori mai înaltă decât coloana infinitului, de o construcție cât un bloc cu 40 de etaje… adică pe scurt 120 de m înălțime.
Dacă este să vorbim despre costuri aș evita cifrele relative, și care cresc de la un an la altul, în favoarea comparațiilor absolute. Catedrala asta costă cât 350 de km de autostradă, sau cât 40 de centre medicale sau cât aproape 10 mii de transplanturi.
Și atunci bunul simț te îndeamnă să te întrebi – cuvântul domnului nu poate să fie rostit într-o modestă biserică de lemn?
Catedrala mântuirii neamului este însă doar cireașa de pe tortul averilor bisericești care este format din aproape 80.000 de hectare de teren agricol şi păduri, dar şi numeroase restaurante, hoteluri, ferme, trust de presă, agenții de turism şi fabrici. Afaceri pentru care nu se platesc taxe și impozite către stat. Prin urmare biserica are venituri consistente.
De cealaltă parte – într-o societate care și-a pierdut orice reper moral eu cred că avem nevoie de biserică… dar ca parte a societății și nu ca societate în sine. Dacă biserica s-a gândit că poate face un business sau mai multe, atunci trebuie să intre în piața liberă, să facă față concurenței fără să folosească bani de la stat. Dar eu nu cred că ăsta este rolul bisericii.
Biserica trebuie să fie, așa cum spuneam și mai devreme, salvatoare de suflete. Biserica trebuie să fie acolo unde este nevoie de ajutor. Biserica trebuia să fie prima la nenorocirea de la Clubul Colectiv, să aline durerea părinților, fraților și surorilor celor care au căzut victime focului. Biserica trebuia să fie prima la inundațiile care au năvălit în țara asta și să-i ajute cu o masă caldă pe cei care au rămas fără adăpost și de ce nu să le ofere un acoperiș deasupra capului, biserica ar trebui să fie peste tot unde este rău ca să aducă binele… și nu invers.
Sunt mulți preoți cu har în țara asta și pentru ei sper și îmi doresc ca biserica să se întoarcă acolo unde-i este locul. Să iasă din lumea afacerilor și să reintre în cea a spiritualității.
Și sunt convins că odată întoarsă în acea lume, odată concentrată pe nevoile celor sărmani, pe case de copii sau azile de bătrâni, pe școli și spitale pentru cei mai puțini norocoși din jurul nostru, și mai puțin pe limuzine de ultimă generație și construcții megalomanice, banii din donații ar suplinii minusurile de la bugetul de stat.
Vă întreb pe voi acum, mai trebuie finanțată biserica de stat. Ați fi dispus să donați bani bisericii? În ce condiții ați face acest lucru? Aștept răspunsurile voastre, argumentate și fără patimă.