A fost aprobat noul cod fiscal. Urmează să plece spre promulgare la Cotroceni. Este foarte interesant cum clasa politică a refuzat să mai primească la discuţii experţii fiscali privaţi, cei care ştiu cu adevărat cu ce se mănâncă toată povestea asta. Mă întreb de ce?
Din ce informaţii avem până acum, fiindcă nimeni nu a văzut documentul d ela cap la coadă, sunt câteva linii directoare ale noului cod aşa cum le-au văzut şi economiştii Băncii Transilvania. Este vorba despre:
1. Scaderea nivelului taxei pe valoare adaugata de la 24% la 19%, măsură care cu siguranţă o să mai nască ceva controverse în discuţiile cu finanţatorii internaţionali
2. Eliminarea taxei pe constructii speciale si a accizei de 7 eurocenti/litru la carburanti, de ce a fost necesară introducerea aceastei taxe nu am înţeles niciodată. Guvernul înţelege prostiile pe care le debitează abia după ce le pune în aplicare
3. Reducerea impozitului pe dividende la 5%, care iniţial a fost zero
4. Introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri
5. O cota de impozit pentru cladiri rezidentiale de 0.08% – 0.2%
6. O cota de impozit pentru cladiri nerezidentiale de 0.2%-1.3%
7. O cota de impozit pentru cladiri nerezidentiale destinate terenului agricol de 0.4%
8. Introducerea de limite minime si maxime de impozitare pentru terenurile intravilane
9. Includerea veniturilor din investitii financiare in categoria surselor de venit pentru care se aplica CASS si mentinerea bazei anuale minime de calcul pentru CASS la salariul anual minim (pensionarii, tinerii, persoanele cu handicap, bolnavii cu afectiuni grave, femeile insarcinate sunt exonerati);
10. O cota de impozitare de 3% din venituri si 1,530 RON/trimestru pentru microintreprinderile fara salariati;
11. O cota de impozitare de 3% pentru microintreprinderile cu 1 salariat si de 1% pentru cele cu cel putin doi salariati.
Sun câteva idei măsuri bune în acest cod fiscal, dar rănâne să vedem cum vor fi ele aplicate. Măsurile bune aplicate prost sunt echivalentul unui dezastru economic. Nu ştim absolut nimic despre Codul de Procedură Fiscală.
Una peste alta reducerea TVA-ului este o măsură bună, în teorie, dar care în actualul context economico-politic are câteva neajunsuri:
-
la anu’ avem alegeri, de aceea eu cred că este în primul rând o măsură populistă. Toată lumea e fericită de reducerea TVA-ului, care vor fi efectele acestei reduceri rămâne de văzut
-
reducerea TVA-ului va conduce, teoretic, la o creştere a consumului. Cred că intrăm din nou pe o pantă alunecoasă. Ar trebui să stimulăm mai întâi muncă şi abia după aceea consumul. Altfel o să vedem în continuare creştere economică în paralel cu creşterea şomajului. Asta ne dorim?
-
Nu în cele din urmă scăderea TVA-ului la 19% ne va crea un deficit suficient de mare cât să alarmeze toate instituţiile internaţionale. Calculele făcute de acestea indică un deficit de aproape 3,5% mult peste cota de avarie, în timp ce guvernul promite un deficit de 2,8-2,9%. Inclin să cred prima variantă
Nu reuşim să încurajăm munca. Deşi s-a redus cota de CAS rămâne în continuare destul de mare. Plafonarea la 5 salarii este deasemenea foarte mare. Toţi experţii fiscali indică o plafonare la maximum 3 salarii medii a contribuţiilor. Câini latră ursul merge
Conform economiştilor Băncii Transilvania – reducerea impozitului pe dividende ar putea stimula investitiile pe piata de capital, contrabalansand impactul includerii in baza CASS a veniturilor din investitii financiare. Din perspectiva termenului mediu-lung aceste masuri fiscal-bugetare vor fi eficiente daca vor determina o majorare a cererii de bunuri realizate in Romania si vor fi insotite de procesul de scoatere la suprafata a economiei informale . In caz contrar, se va intensifica riscul de acumulare a unor noi dezechilibre, atat de natura contului curent, dar si de natura fiscal-bugetara. In acest context, atragem atentia cu privire la riscurile asociate relatiilor cu institutiile financiare internationale.