Acum câteva secole, 80% din suprafaţa României era acoperită de copaci. În prezent, mai avem doar 26,7% păduri, mult sub media europeană de 32%. Ştim, pare greu de crezut, dată fiind imaginea de ţară „înfrunzită”, implantată adânc în subconştientul naţional inclusiv prin brandul de ţară. A auzit toată lumea de expresia „codru-i frate cu românul”. Din păcate însă, cifrele contrazic această viziune idilică.
Comparativ cu ţările europene care au condiţii geografice similare, discrepanţa procentuală în ceea ce priveşte numărul de arbori este uriaşă. Faţă de ai noştri 26,7 %, Cehia, de exemplu, este acoperită de păduri în proporţie de 33%, Bulgaria – de 34%, Slovacia şi Croaţia – de peste 40%, Austria de 46%, iar Slovenia – de 54%. Practic, statisticile arată că în Europa suntem pe ultimul loc la capitolul suprafaţă împădurită. Nici nu-i de mirare, dacă e să ţinem seama de amploarea şi ritmul tăierilor frauduloase de copaci, care a cuprins Romania. Vinovaţii sunt peste tot, de la cei care ţin în mână drujba până la cei care ştiu, sunt datori să reacţioneze dar nu fac nimic. Din acest punct de vedere, cei mai mari ţapinari se află în Parlament şi la conducerea ministerelor.
Din 2000 şi până acum, doar din pădurile aflate în zona Vlăhiţa-Căpâlniţa au fost tăiaţi sute de mii de metri cubi de lemn conform reprezentaţilor unui ocol silvic privat. De câţiva ani tăierile ilegale în pădurile harghitene au crescut cu peste 200%. Pădurile din Harghita atrag an de an tot mai mulţi hoţi. Furtul e acum pe faţă, pe mână cu poliţia locală – maşinile umblă neînmatriculate, lemnul furat e ţinut la vedere. Patria hoţilor…
“Au scândura pregătită… 50-60 mc de scândură au în curte – ca să înţelegi nu au niciunul loc de munca dar sunt deja la a 3 casă… Unul are un jeep Land Cruiser, are 8 clase şi nu lucreaza nicăieri.”
… ne explică un pădurar din zonă. Nu vrea să-si dezvaluie numele fiindcă nu odată hoţii de lemn i-au aruncat benzină pe casă. Peisajul ne arată ceea ce deja am aflat – un sat dominat de imaginea fărădelegilor. Copii conducând tractoare neînmatriculate, case în construcţie, gatere în curte, stive de lemne la poartă. De bună seamă, un cartier fără grija zilei de mîine.
“De aici în sus încep hoţii…la poarta asta în dreapta stau hoţii… Stancu. Fără loc de muncă şi fără nimic şi trăiesc foarte bine. Aici cam toţi fură. Uite tractor neimatriculat, asta-i a lui Ciobi, uite ATV-ul, tractorul de 800, scândura… aici taie, au gatere în curte, scândură peste tot. Ştim cine face, ştim totul numai că nu ai ce face… asta e. Ştim cine e, îi prindem le facem dosar şi procurorul îl aruncă înapoi. Ăştia au ras fiecare 500 de ha.”
În zona Vlăhiţa, pădurile retrocedate au devenit terenul de acţiune al hoţilor, spre disperarea proprietarilor care asistă neputincioşi la despădurirea versanţilor. Gaterele din această zonă lucrează zi şi noapte iar pădurile dispar ca-ntr-un coşmar.
Lorincz Emeric este proprietar de pădure si incearca sa tina pipet hotilor:
Lorincz a stat toată noaptea de pază în pădure, dimineaţă a mers doar câteva ore să se odihnească, la întoarcere a constatat că deja hoţii i-au călcat pădurea.
“Eu am 35 de ha de pădure şi eu umblu toata ziua şi toată noaptea să păzesc. Ca eu sunt şi preşedinte de asociaţie… avem vreo 650 de ha de pădure împreună
-Şi cam cât au tăiat din tot ce aveţi?
-Cât au tăiat?… 10% dacă au mai rămas
-10% au mai ramas? Dar câţi hoţi sunt în zona asta.
Sunt 30 şi ceva de hoţi… dar când vin 6-7 tractoare… într-o noapte duc 100 de mc de lemn.
– Caţi bani fac hoţii ăştia?
-Din lemn? Un mc cub el il vinde cu 250 de lei. Au venit au tăiat aici… ce vedeţi aici după 1 oră este deja vândut. Nu putem face nimic, merge la Căpâlniţa.
-Şi le duc la un gater ceva sau cum se procedează?
– Se dau şi la gatere dar şi la oamenii care nu au nicio firmă, peste tot se cumpără…”
Pentru un metru cub de buşteni, vândut fără acte, proprietarul încasează 250 de lei. Materialul lemnos brut, însoţit de documente legale, este achiziţionat cu 600 de lei. Dar de cele mai multe ori, actele de însoţire a lemnului tăiat legal nu sunt reţinute la perfectarea tranzacţiei. Acest fapt dă posibilitatea hoţilor de tăia o altă cantitate de lemn, pe care o vând în baza aceloraşi documente. Proprietarii se asociază la furt, unii venind cu lemnul, alţii cu actele necesare unei vânzări „legale”.
Conform statisticilor oficiale, cantitatea de cherestea provenită de la gaterele din Harghita a fost de două ori mai mare decât cea a buştenilor defrisaţi cu acte.
Şi aşa Vlăhiţa s-a metamorfozat. Acolo unde se înălţau odată brazi falnici acum sunt doar cioate. Iar în unele zone, pădurile mai figurează doar pe hărţi.
Şi aici, în Vlăhiţa jaful este girat de şeful autorităţii locale. Am aflat acest lucru întâlnind un grup de jandarmi montani, singura autoritate a statului care a rămas să lupte împotriva hoţilor de lemne.
O intrebare:Hotii sunt de etnie roma? Ca sa se stie…
Stop deforestation
M-as mira.Sant niste firme cu care nu te poti pune.Cam asa e peste tot in tara,dar nimeni nu vorbeste.