Business

Analiză Keysfin – Paradoxul românesc, economia creşte, sărăcia se accentuează!

Stelian Muscalu

Economia României are şanse ca, în următorii doi ani, să atingă un nivel excelent de creştere economică estimat de specialişti la 4,4-4,8 la sută în 2016 şi la 5,2-5,7% în 2017, pe fondul stimulării cererii interne, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală. Însă paradoxul este că, pe măsură ce produsul intern brut ia avânt, stimulat în primul rând de comerţ, rata sărăciei devine tot mai mare.


Oficial ne merge bine, dacă analizăm datele de la Institutul Naţional de Statistică. Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 5,2%, pe serie brută, în primul semestru din 2016, şi cu 5% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce, în trimestrul doi, avansul PIB a fost de 1,5% faţă de trimestrul 1 şi de 6% faţă de trimestrul 2 din 2015.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, în timp ce majoritatea băncilor şi instituţiilor financiare prezente în ţara noastră au estimat avansul între 4,4 şi 4,8%.

Datele arată încurajator însă dacă privim ce se ascunde în spatele acestui avans, observăm că evoluţia economică se datorează în primul rând consumului ceea ce, pe moment este salutar, însă pe termen mediu şi lung are şanse să devină un adevărat măr otrăvit”, spun analiştii de la KeysFin.

Statistica mai arată un lucru îngrijorător, pe care analiştii de la KeysFin l-au semnalat încă din anii trecuţi – România se enclavizează economic, iar sărăcia devine, astfel, tot mai prezentă în mediul rural.
Vestea şi mai proastă este că, în ciuda creşterii economice semnificative din 2016, rata sărăciei tinde să atingă un record al ultimilor ani, după ce, în 2015, s-a ridicat peste nivelul de 25% (25,4%), depăşind precedentul record, de 24,8%, consemnat în 2007.

Potrivit INS, în România sunt 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, cifră care situează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata sărăciei relative.
De altfel, potrivit datelor Eurostat, aproximativ 40,2% din populația României era expusă în 2014 riscului de sărăcie și excludere socială, situație care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condițiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populație, se aflau în această situație.
Statisticile World Vision arătau, recent, că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% față de 2013.

Cum depăşim această situaţie?

Potrivit analiștilor de la KeysFin, situația actuală este de natură să creeze un risc social, mai ales în contextul în care perspectivele unui nou val de criză sunt tot mai solide.

Rolul major în diminuarea efectelor acestei evoluții economice polarizată este dat de modul în care iniţiativele legislative vor fi efectiv puse în aplicare astfel încât să se creeze investiții cu dezvoltare pe orizontală, care să asigure producție și locuri de muncă mai ales în zonele defavorizate. Iar primul pas trebuie să fie cel în infrastructură.
Din analiza datelor guvernamentale, specialiştii remarcă faptul că strategiile de investiții la nivel regional nu s-au tradus încă în fapte. În aceste condiții, s-a accentuat fenomenul de depopulare a unor zone din mediul rural şi accentuarea aglomerării urbane care tinde să capete aspecte sufocante mai ales in zona Bucureşti-Ilfov.

Avem nevoie să privim România ca pe un business, să îi căutăm avantajele, oportunităţile, să extragem resursele şi să optimizăm relaţia dintre regiunile ţării. Fără o privire de ansamblu a economiei, fără măsuri de ordin fiscal de stimulare a dezvoltării zonelor defavorizate, în special a infrastructurii, degeaba construim autostrăzi în zone prospere când mai mult de jumătate din ţară nu are apa curentă şi se bazează pe fântâna din curte”, afirmă experţii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Adaugați un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.