Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas, Belize. Acestea sunt doar câteva dintre destinaţiile preferate de oamenii de afaceri nu numai pentru turism, dar mai ales pentru business. Firme locale sau multinaţionale şi-au deschis conexiuni în ţările offshore, adică acolo unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente. Potrivit unei analize KeysFin, aproape 20 la sută din economia românească a ajuns să deruleze afaceri prin acest sistem.
E mult, e puţin? Depinde de cum pui problema. Cert este că statul român se vede văduvit de sume importante din taxe şi impozite. Oamenii de afaceri nu sunt de blamat, ei încercând să îşi optimizeze business-urile, respectând legislaţía.
Analiza, realizată pe baza datelor firmelor active în România care au cel puţin un acţionar persoană juridică cu regim offshore, prezentată în Parlamentul European pe 13 octombrie, arată că, în 2015, erau înregistate oficial peste 5300 de astfel de societăţi, care au derulat afaceri de 48 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional.
Cele mai multe activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri, etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT. Din datele prezentate rezultă că cele mai multe erau multinaţionale, firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar. O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în offshore.
Statistica Keysfin arată că majoritatea firmelor care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă, din Europa (83%), cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta.
Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin.
„Statisticile prezentate de KeysFin în Parlamentul European arată că business-ul cu offshore-uri a evoluat semnificativ în ultimii ani, atât ca număr de firme cât şi ca valoare a cifrei de afaceri. Datele arată că, în ultimii doi ani, piaţa a ajuns la un grad de maturizare, dovadă creşterea numărului de angajaţi”, au declarat experţii.
TOT MAI MULŢI ANGAJAŢI PE OFFSHORE
Un indicator relevant privind evoluţia business-ului cu pedigree offshore din România îl reprezintă evoluţia numărului angajaţilor, de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015.
„Angajaţii firmelor cu acţionari persoane juridice offshore au ajuns să reprezinte 9% din forţa de muncă legală din România, un procent semnificativ raportat la condiţiile mediului de afaceri autohton”, explică analiştii KeysFin.
Potrivit acestora, evoluţia numărului angajaţilor reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, în condiţiile în care asocierea cu un offshore oferă posibilitatea firmelor să îşi optimizeze fluxurile financiare în aşa fel încât să plătească cât mai puţin taxe şi impozite statului român.
Statistica Keysfin arată că profitabilitatea firmelor este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri şi la situaţia pieţei.
Concluzia, este că în absenţa unui cadru suplimentar de reglementare, practica offshore se extinde în România şi în alte ţări, limitând resursele bugetare ale statelor.
Analiza despre offshore-urile din România a fost prezentată în cadrul primei dezbateri pe tema recuperării banilor scoşi în afara Uniunii Europene şi taxării marilor averi ascunse în paradisurile fiscale, desfăşurată la Parlamentul European pe 13 octombrie.