Sunt două lucruri pe care punem lupa atunci când există schimbări politice neașteptate. Este vorba despre barometrele economice care sunt cele mai sensibile la astfel de mişcări – cursul valutar şi dobânzile.
Vă propun să le luăm pe rând. Reacţia pieţelor după demisia Guvernului de la Bucureşti a fost una temperată. Am avut o depreciere pe curs de doar 0,3%. Celor care se întreabă dacă este mult sau puţin am să le reamintesc ce s-a întâmplat în primăvara lui 2012 atunci când a picat guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Atunci cursul a avut o depreciere de 4 procente. A fost pentru prima dată când a depăşit nivelul de 4,4 lei.
Explicaţia reacţiei echilibrate de azi este legată de cel puţin două motive.
- Pe deoparte vorbim de variaţiile foarte mici din ultima perioadă care nu ofereau câştiguri speculatorilor care astăzi şi-ar fi făcut cu siguranţă bagajele şi ar fi ieşit din piaţă. Decizie care ar fi putut zdruncina piaţa.
- De altă parte este o chestiune structurală. România este percepută ca o ţară aflată într-o zonă de influenţă, aşadar direcţia de dezvoltare este cumva trasată deja, indiferent de cine va ocupa fotoliul de la Palatul Victoria. Probabil singura necunoscută ar fi doar viteza de implementare
Trecând la celălalt barometru – dobânzile, în acest moment discuţia este aproape irelevantă. Şi am să şi argumentez. Pe deoparte noi v-am tot anunţat aici la Business Club despre împrumuturile pe care statul le-a făcut pe pieţele internaţionale pe perioade mari de 10 şi 20 de ani la dobânzi foarte bune. De cealaltă parte, piaţa de la noi bălteşte de bani. Vă anunţam inclusiv faptul că ROBORul a scăzut la minime record din toate timpurile. La toate se adaugă şi excedentul înregistrat de Guvern în cea de a doua parte a anului.
Prin urmare situaţia este stabilă în perioada imediat următoare. Atenţie însă, în cazul în care nu vom avea rapid o rezolvare a situaţiei datele problemei se pot schimba. Dacă forţele politice nu vor reuşi să ajungă la un compromis sau dacă negocierile vor continua şi vor impune alegeri anticipate, atunci cu siguranţă şi cursul dar şi dobânzile ar resimţi aceste întârzieri legate de apariţia unui nou Guvern.
O analiză a economiştilor de la ING spune că euro ar putea să ajungă chiar până la 4,5 – 4,52 de lei, acela fiind pragul apărat de BNR, urmând ca leul să recupereze după revenirea la normalitate din punct de vedere politic.
Însă în acest moment cel mai grav lucru este că ne aflăm la sfârşit de an, adică exact în momentul în care ar fi trebuit să fie elaborat bugetul. Dacă ajungem la alegeri anticipate, este foarte posibil să ne prindă anul viitor fără buget. Asta ar însemna că s-ar merge pe cifrele din acest an. Şi chiar daca am avea un nou guvern, există perioada de predare primire, de acomodare, care din nou ne duce cu gândul că anul s-ar putea termina fără un proiect de buget.
Dincolo de toate astea, întrebarea este – Cine va dori să-şi asume puterea în condiţiile în care la orizontul anului 2016 se întrevede chiar o bombiţă fiscală? Este vorba despre acele cifre de deficit. Mă gândesc la toate majorările salariale aprobate deja dar şi la relaxarea fiscală pe care o prevede noul cod fiscal. În aceste condiţii elaborarea bugetului este extrem de complicată, iar lipsa lui este şi mai complicată.
S-ar putea spune că partea proastă este că în tot acest timp de aşteptare, negociere şi formare a unui nou Executiv, reformele bat pasul pe loc. Insă dacă este să ne uităm mai îndeaproape observăm că motoarele reformei au fost oprite de mai mult timp, ceea ce a dus până la urmă şi la revolta mulţimii care a dat jos un guvern.