Tocmai am vorbit la televizorul în culori despre ultima iniţiativă a guvernului tehnocrat de transparentizare a cheltuielilor publice. O idee la care personal mă gândesc de vreo 20 de ani. Şi sunt convins că nu sunt singurul, fiecare contribuabil îşi doreşte să ştie ce se întâmplă cu banii lui. Numai că atunci când există transparenţă banii nu se mai pot scurge spre conturile firmelor angajate politic sau sifona pe căi doar de aleşii locali ştiute.
Acum, guvernul tehnocrat a inserat un link pe care-l găsiţi cu uşurinţă pe siteul Ministerului de Finanţe (transparenta-bugetara.gov.ro). Nu vă scriu prea multe despre companii, cifre şi alte chestii de genul ăsta fiindcă e plin netul de astfel de informaţii.
De câte ori nu aţi auzit politicienii vorbind, aşa cu gura plină, de cuvântul reformă? Un cuvânt subţiat de patina timpului dar şi de indolenţa aceleiaşi clase politice. Am vorbit 26 de ani despre reforme fără să avem habar ce sunt alea. Cred că cel mai bine se poate ilustra această idee cu Mitul Peşterii regăsit în dialogurile lui Platon.
Pentru cei mai puţin iniţiaţi, peştera (cea care era echivalentul educaţiei) reprezintă universul limitat al celor care sunt constrânşi cu diverse instrumente să trăiască într-o încăpere care nu oferă prea multe perspective. Vorbim despre oameni pentru care singurul univers este doar umbra pe care şi-o zăresc datorită focului pe care-l au în spatele lor. Ei se nasc în aceast spaţiu aşa că nu au habar cum arată lumea din afara lui.
Platon descrie extrem de interesant momentul în care un om este eliberat din acest loc. În dialogurile lui, Platon vorbeşte despre urcuşul omului eliberat în lumea exterioară, o lume dominată de prezenţa Soarelui, adică a ştiinţei, a informaţiei.
Oameni buni, asta trăim noi acum. Am stat în spate cu focul lui Iliescu, a lui Năstase, a lui Boc sau Dragnea. Unii dintre noi, mai creduli, au sperat la fiecare rocadă a clasei politice că se vor produce reformele cerute din exterior şi aşteptate din interior. Reforme care să scoată putregaiul din societate, reforme care să lase banii în economie pentru creştere şi dezvoltare, reforme care să ne aducă un trai mai bun la nivel individual.
Ele, reformele, nu au venit. Şi am simţit povara acestor neimpliniri an de an.
Ceea ce trebuie să înţelegem este că prin toate deciziile pe care le ia acest guvern tehnocrat, nu face altceva decât să ne elibereze din peşteră, sa ne arate lumea care este dincolo de ea.
Cel mai prost în toată povestea e că acest guvern are zilele numărate. Şi în momentul în care politicienii se vor înfige în scaunele guvernamentale, în numai câteva luni, vor anula toate aceste decizii care duc spre normalitate.
Ei nu vor o ţară normală. Pentru că într-un astfel de mediu nu se mai poate fura şi nu se mai poate manipula.
M-am surprins bucurându-mă ca un copil în momentul în care vorbeam despre acest site care trebuie să ducă la transparentizarea cheltuielilor publice. Când de fapt el face parte din normalitate.
Care sunt câştigurile?
Păi vă amintiţi când vă povesteam despre raportul Curţii de Conturi în care se spunea cum primăriile au cumpărat trandafiri cu 300 de lei firul sau pomi cu 2000 de lei bucata. Toate acestea nu ar mai exista, fiindcă aleşii ar fi obligaţi să treacă aceste sume pe site-ul cu pricina. Ceea ce nu le-ar conveni. Aşa că bugetele primăriilor ar rămâne cu mai mulţi bani care vor trebui cheltuiti. Aşa că se vor îndrepta spre şcoli sau spitale cu lucrări corect evaluate, sau spre infrastructura rutieră câte si mai cate.
Decizia asta e o mină de aur pentru economia naţională. Ce păcat însă, că aşa cum spuneam, comoara asta va fi adânc îngropata atunci când politicienii vor prelua, în această toamnă, din nou, frâiele puterii.
Dar măcar am văzut că se poate şi cine ştie poate aşa vom învăţa să ne cerem mai vocal drepturile. E în puterea noastră… pentru viitorul nostru.