Business

2015 un an economic de excepţie / Raport Banca Transilvania

Stelian Muscalu
 Am intrat în posesia unei retrospective economice făcută de economiştii băncii Transilvania pe care am să o prezint şi aici. Consider că merită, şi oricând o privire aruncată peste umăr poate să fie o experienţă pentru următorul pas.
Astăzi o să fie mai puţin editorializat acest subiect, însă promit să fie full de informaţie pentru cei care vor să ştie cu adevărat cum stă economia asta.
Se spune despre 2015 că va rămâne va rămâne în istorie ca un an economic de referință pentru România. Economişri spun că performanța economiei interne în acest an este notabilă, mai ales dacă luăm în considerare provocările cu care s-a confruntat economia mondială. Nu suntem o enclavă prin urmare suntem influenţaţi de tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Şi este vorba aici despre divergențele de politică monetară între principalele blocuri economice ale lumii. În traducere din păsăreasca economică informaţia se referă la relaxarea anunţată şi efectuată de Banca Central Europeană pe de o parte şi măsurile contrare luate de cealaltă parte de FED. În acelaşi context mai putem aminti decelerarea economiilor emergente și în dezvoltare, dar și noile amenințări la adresa procesului de integrare economică și monetară europeană, peste toate se adaugă şi terorismul, flagel în cintinuă creştere.
Strict cantitativ, din perspectiva dinamicii PIB, în 2015 s-a consemnat cel mai bun ritm de creștere economică din ultimii șapte ani. La final de an PIB-ul real se situează cu circa 3.8% peste nivelul din 2008 și cu 72% peste nivelul din 2000 – anul în care România a intrat în primul ciclu de economie de piață după mai bine de șapte decenii.
Economiştii băncii sunt de părere că în 2015 economia noastră a intrat într-un nou ciclu economic, după aproximativ șase ani de ajustare macro-financiară. Acest aspect fiind susţinut de investiţiile productive care sunt în creştere cu 6.8% an/an în perioada ianuarie-septembrie, conform datelor comunicate recent de Institutul Național de Statistică. De cealaltă parte dacă privim tabloul economic pe o scară mai largă, trebuie subliniat faptul că, în prezent, volumul investițiilor productive se situează cu aproximativ 40% sub maximul istoric consemnat în 2008.
În 2015 consumul a avut cea mai importantă contribuție la creşterea economică de la incidența primului val al Marii Recesiuni. La această evoluție a contribuit și consolidarea consumului privat cu creștere cu 5.7% an/an la nouă luni, susținută de majorarea venitului real disponibil al populației, şi aici amintim creşterile salariului minim, relansarea ofertei de credite și declinul costurilor de finanțare, dar și de decizia privind reducerea cotei TVA la alimente și servicii de alimentație, de la 24% la 9%, începând cu 1 iunie și de nivelul redus al cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime.
Partea bună în această ecuaţie este că spre deosebire de ciclul economic anterior redinamizarea cererii interne nu a condus la deteriorarea echilibrelor macroeconomice în 2015. Practic în acest an gradul de stabilitate macro-financiară a atins cote maxime, aspect reflectat de nivelul minim istoric al costurilor de finanțare în economie.
De asemenea, în sectorul bancar raportul credite/depozite s-a consolidat în jurul nivelului de 90%, iar ponderea creditului în LEI în creditul total a depășit pragul de 50%. Acesta a fost şi un pariu al guvernatorului Isărescu pe care l-a pus cu băncile. Această creştere a venit şi din reconversia creditelor din franci elveţieni în lei.
Nu în ultimul rând, în 2015 inflaţia a devenit negativă, pentru prima oară după 1989, pe fondul reducerii cotei TVA la alimente și servicii de alimentație.
Este foarte important însă dacă după această macrostabilizare despre care v-am vorbit v-a urma o creştere sănătoasă, sustenabilă care să ajute la revenirea unei bunăsgtări personale a fiecăruia dintre noi.

5 comentarii

  • Treaba asta cu macro-economia îmi aduce aminteste de o treabă cu statistica… dacă noi doi suntem pe o insulă pustie, eu mănânc 2 pui şi tu niciunul, statistic eşti sătul.

    Cred că are un merit mai mare decizia OPEC de a nu-şi modifica nivelul producţiei 🙂

  • asta este o mare problema, crestere accentuata pe consum. Un model in care personal nu cred foarte tare. Are si consumul ralul lui, dar daca accentuam prea tare acest rol cred ca periclitam sustenabilitatea viitoarei cresteri

  • Nu sunt profesionist în domeniu dar mă tem cumva de faptul că se pune un accent mare pe consum, pentru că se generează presiune pe importuri. Deci scade producţia internă, vând mai bine reţelele mari care sunt experte în export de venituri şi optimizări fiscale. Pe scurt statul pierde bani din salarii şi din vânzarea produselor. Pe termen lung poate fi un dezastru.

    O posibilă soluţie ar fi stimularea producţiei interne în tandem cu stimularea consumului. TVA-ul de 9% a dus la schimbarea de către LIDL (spre exemplu) a unor furnizori din Cehia şi Plonia cu furnizori din România dar lipsa unor producători mari şi foarte mari poate face inutilă scăderea TVA-ului ca efect în producţie.

    Ar fi utilă stimularea producătorilor agricoli să se asocieze şi astfel să poată livra cantități mari către super marketuri.

Dă-i un răspuns lui Catalin Bolohan Anulare

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.