Anul 2015 are o creştere economicã prognozatã de 3,6%, realistã, dupã un ritm bun, confirmat, la nouã luni de 3,7% . Produsul intern brut va depãsi pragul de 700 de miliarde de lei. Va fi una dintre cele mai performanate economii ale europei. Din păcate are prea puţine componente care sã-i ofere soliditate. Consumul a fost locomotiva pe tot parcursul anului si aceasta se va plafona la un moment dat. A fost stimultat de reducerile de fiscalitate si de creşterile de salarii intr-o vreme in care deja dãdea semne de revenire, inca din ultima parte din 2014. Ritmul de crestere al consumului a fost de aproape 6% in timp ce oferta interna urca cu doar 3%. E o diferenta mare care inseamna dezechilibre.
Creoterea cu mult peste oferta a consumului se traduce in urcarea mai rapida a importurilor. Deficitul comercial la zece luni a fost in crestere cu 30%, la 6,4 miliarde de euro. Exporturile avanseza mai încet decât importurile, iar balanţa comerciala inclina si mai puternic catre marfurile venite de peste graniţa.
Nivelul la care a ajuns deficitul comercial este confortabil, dar degradarea este rapida şi mai important decât nivelul este ritmul. România compenseaza importurile mai mari prin exportul de servicii, in special IT, astfel ca nu se întrevede o modificare radicala a contului curent.
La creşterea importurilor pun umarul si companiile din Romania. Investiţiile in economie au urcat in primele trei trimestre cu 4,5%. Vin dupa ce doi ani, 2013 si 2014, au fost in scadere. Companiile au dat drumul la cheltuieli si acest lucru poate sa duca la o creştere a actvitaţii in viitor, pentru ca investitiile de azi inseamna producţia de mâine. La acest efort statul nu a contribuit aşa cum ar fi nevoie iar investitiile publice au fost în scadere.
Unul dintre indicatorii care arata ca economia Romaniei nu a ajuns la soliditatea dorita este rata somajului. Aceasta era in octombrie la 6,8%, pornita de la 6,5% in ianuarie, dupa ce în cea mai mare parte a anului a stat nemişcata. Diferenţa de 0,3% nu este semnificativa, pot aparea variaţii de acest fel, insa faptul ca somajul este aproape neschimbat de câţiva ani arata ca inca e o problema. Sunt zone ale economiei sau regiuni ale ţarii în care exista o acuta lipsa de forţa de munca. Lipsa de mobilitate a forţei de munca, lipsa calificarii, în special pentu tineri, face ca la nivel naţional sa avem inca un somaj mare, iar în regiunile slab dezvoltate rata sa fie de doua cifre.
Spre deosebire de somajul relativ constant, salariile au fost insa în urcare. In octombrie creşterea anualizata a venitului mediu pe economie era de aproape 10 procente. E o medie ridicata în principal de veniturile din sistemul public, care au crescut cu aproape 15%. Dar nici companiile private nu au batut pasul pe loc. La acestea salariile au crescut cu 8,4%. Oficialii BNR au atras atenţia de mai multe ori asupra majorarii veniturilor peste câştigurile de productivitate, inclusiv in sistemul privat.
Dincolo de majorarile nominale de venituri a mai existat si un caştig real, de pe urma unei inflaţii negative. In noiembrie preţurile de consum aratau o scadere de 1,1%. Este rezultatul direct al scaderii TVA la alimente si preţurilor mai mici la carburanţi. Din iunie Romania are inflaţie cu minus, o rata care s-a temperat in ultimele luni, dar in ianuarie va fi iarasi pe scadere, dupa ce vor intra masurile de relaxare fiscala din 2016.