În ultimul an, numărul cabinetelor stomatologice private din România a crescut cu 18%, de la 12.502 la 14.732. Cele mai multe au fost deschise în Municipiul Bucureşti şi în judeţele Cluj, Harghita, Bacău, Prahova, Dolj, cu peste 100 de unităţi. La polul opus, închiderea cabinetelor de stat a continuat într-un regim alert, numărul lor scăzând de la peste 1.500 la doar 30.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, numai în capitală, numărul cabinetelor stomatologice private a crescut cu 27%, ajungând la 2.894. Există şi excepţii. În judeţele Olt şi Arad, nu s-a mai deschis niciun cabinet privat, numărul unităţilor fiind acelaşi – 65, respectiv 381.
Cre
șterea numărului de cabinete stomatologice private este benefică și demonstrează faptul că tot mai mulți români conștientizează importanța sănătății orale, atunci când apelează cu încredere la sistemul medical privat, creându-se astfel o cerere în piaţă. Mă bucur să văd că și alți colegi investesc pentru a le putea oferi pacienților un act medical de cea mai bună calitate. Viitorul în medicina dentară este sistemul privat, consideră dr. Ionuţ Leahu, medic stomatolog.
În cazul cabinetelor publice, cele mai multe sunt concentrate în regiunea nord-vest, şase. În judeţele Bihor, Covasna, Sibiu, Bacău, Suceava, Brăila, Buzău, Vrancea,Călăraşi, Vâlcea şi Caraş-Severin nu mai există niciun cabinet de stat.
Dispariţia reţelei publice de cabinete stomatologice era previzibilă încă din anii 2000. Nicio investiţie nu avea cum să salveze acest segment, aş
a că este un deznodământ care era doar o chestiune de timp. În aceste condiţii, nu ar fi oare firesc ca tratamentele stomatologice ofertite în mediul privat să fie decontate într-o mai mare măsură de stat? Terapiile din acest segment nu sunt un moft, aşa că ele trebuie suportate, la costuri reale, de asigurările plătite de contribuabili. Nu mă refer aici la lucrări de estetică dentară, ci la intervenţii absolut necesare pentru sănătatea pacienţilor, susţine Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private şi al Alianţei pentru Sănătate.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, creşterea numărului de cabinete private se datorează atât desfiinţării unor cabinete medicale de stat, a privatizării unor cabinete, a înfiinţării de noi cabinete private, precum şi a aplicarii unor ordine ale Ministerului Sănătăţii privind restructurarea sistemului sanitar. În această situaţie vorbim nu despre opţiunea pacientului, ci despre o necesitate care trebuie îndeplinită fără constrângeri financiare, ci printr-o decontare firească pe principiul “banul urmează pacientul”, completează Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private şi al Alianţei pentru Sănătate.
Totul se întâmplă în situaţia în care mai bine de jumătate dintre români au cel puţin un dinte lipsă, 33% dintre români şi-au pierdut deja 3 dinţi până la 40 de ani, iar 1 din 20 are nevoie de implanturi fie pe o arcadă, fie integral, dinţii din zonele respective fiind irecuperabili sau absenţi. Mai mult, 8 din 10 români suferă de boală parodontală, cunoscută şi ca “parodontoză”. Altfel spus, 80% din populaţie dezvoltă o infecţie la nivelul cavităţii bucale, din cauza bacteriillor şi a tartrului, de vină fiind o ingienă orală precară. Potrivit unui studiu realizat de o clinică privată din Capitală, mai bine de jumătate dintre pacienţii cu boală parodontală nu au împlinit încă 45 de ani.
Doar 8% dintre cei care primesc diagnosticul ajung să se trateze, deşi boala provoacă, în ultimul stadiu, pierderea danturii. Debutul acestei afecţiuni este discret şi nedureros, motiv pentru care poate trece neobservat de pacienţi. Netratată, poate duce la pierderea dinţilor şi a osului din jurul acestora, creând disfuncţii estetice, dificultate în timpul mestecatului şi influenţând negativ calitatea vieţii pacientului, susţine dr. Cristina Berechet, medic specialist parodontolog.
7% dintre pacienţi nu au împlinit încă 25 de ani, iar 28% au între 25 şi 35 de ani. Cifrele plasează România în topul clasamentului european. Potrivit Platformei de Sănătate Orală, mai bine de 50% dintre europeni suferă de boala parodontală, cifra apropiindu-se de 75-80% după 65 de ani. Cei mai mulţi pacienţi care aleg să trateze boala parodontală, 5 din 10, au între 26 şi 45 de ani, arată un studiu realizat de un lanţ de clinici private din Bucureşti, pe un eşantion de 1.600 de pacienţi din capitală, judeţul Ilfov şi împrejurimi.
Acelaşi studiu arată că un pacient român lasă la dentist, în medie, 2.500 de lei, valoare provenind nu din costurile servicilor de rutină, ci din lucrările de implantologie, de care ar avea nevoie mai bine de jumătate din populaţia de peste 20 de ani a ţării.
Tot potrivit Platformei de Sănătate Orală, în 2015, România a alocat pentru sănătate orală, 8 eurocenţi, adică mai puţin de 50 de bani pe cap de locuitor, fiind ultima în clasamentul european.