Business

Gigi Becali este un trișor

Radu Rosulescu

Cum a fost furată Steaua

Am vorbit într-un articol precedent de Ambush Marketing – o formă parazitară de a face marketing prin care o entitate pretinde a fi ceea ce nu este de fapt folosindu-se de un brand cunoscut pentru a face profit, fără însă a avea acest drept. Ambush Marketing poate fi în cele mai diferite forme – de la falsificarea ordinară a unor produse de firmă până la tactici foarte subtile, dar și foarte creative de marketing.

În acest articol voi vorbi despre cel mai mare și mai grosolan furt din istoria României. Voi vorbi despre cum a fost furată echipa de fotbal Steaua București. De ce spun că este cel mai mare caz de furt din istoria României? Pentru că Steaua București este echipa care avea peste 4 milioane de suporteri. 4 milioane de oameni au rămas fără echipa lor de suflet, 4 milioane de oameni au fost furați.

Întâi de toate, cine este hoțul?

Hoțul este George Becali. Da, a avut și foarte mulți complici, dar el este hoțul principal și beneficiarul principal al furtului.

Cine este George Becali?

Gigi Becali este un trișor ordinar, un bișnițar, un oligofren, un hoț de profesie. Steaua a furat-o, l-am ajutat să fure Steaua, rețineți. Fac autodenunț, l-am ajutat să fure Steaua! El a avut bani, Steaua era într-o criză financiară și atunci el NU a cumpărat Steaua, el a dat împrumut și după aia i-a șantajat pe frații Păunescu. Le-a dat bani cu împrumut contra dezlegări la jucători și niște documente cum că… dar nu mă forțați să spun treaba asta că sunt multe de spus și nu vreau să vorbesc asta” – afirmațiile îi aparțin lui Mitică Dragomir, la fel și greșelile de exprimare.

Desigur, Mitică Dragomir nu este un personaj credibil. După părerea mea el a distrus tot fotbalul românesc nu numai echipa Steaua București. Atunci de ce l-am crede când a făcut afirmațiile de mai sus?

În primul rând le-a făcut la nervi. Mitică și cu Gigi erau prieteni și parteneri de table, dar la un moment dat s-au certat, iar Mitică a început să toarne o parte din ce știa despre Gigi. Așa fac oamenii mici – se ceartă și pe urmă se și țigănesc.

În al doilea rând fiecare afirmație făcută de către Mitică se susține. Mă rog, că Gigi este trișor ordinar afirmă doar Mitică, care susține că el însuși l-ar fi prins trișând la poker. Dar restul…

  • Este Gigi Becali un bișnițar? Da, este. Chiar Gigi Becali a povestit de multe ori cum vindea brânză pe vremea lui ceaușescu (dar nu era angajat vânzător la Alimentara, vindea ilegal). Tot Gigi Becali a povestit cum făcea bișniță cu bunuri aduse din Turcia – ”când alții aduceau cu sacoșa eu aduceam cu camionul”. Pot să-l cred că venea cu camionul. Se spune că după revoluție a împrumutat niște bani de la Hagi (care deja juca la Real Madrid, deci avea de unde să-i dea) și prin bișniță a început să își câștige proprii bani. De ce bișniță și nu business? Pentru că totul era la negru – fără acte, fără certificat de garanție, fără să plătească impozite la stat, fără nimic. În alte țări aceasta este o infracțiune gravă (de exemplu celebrul Al Capone n-a putut fi dovedit pentru niciuna din crimele pe care le-a comis, dar a înfundat pușcăria pentru că a făcut evaziune fiscală). La noi toleranța față de bișnițari a fost foarte mare, drept consecință am ajuns ca țara să fie condusă de către bișnițari. Dar să nu deviem prea mult, să rămânem la oile noastre. Gigi Becali a făcut avere din oi, dar nu cum te-ai aștepta, adică din vânzarea de brânză. Nu, din brânză câștiga doar cât să-și permită să mai iasă și el prin baruri – probabil pe la barul Melody s-o fi cunoscut cu Pițurcă și cu frații Păunescu. Gigi Becali a cumpărat o fermă în Pipera, cu gândul să-și crească acolo oi. Dar a început frenezia imobiliară, lumea s-a înghesuit să cumpere teren în Pipera, prețurile au explodat, iar Becali a devenit peste noapte mare latifundiar și mare bogat. Ar fi și aici multe întrebări de pus – cum s-au trecut terenurile din extravilan în intravilan, cum s-au făcut PUZuri și altele, dar așa cum am spus să rămânem la oile noastre.

  • Este Gigi Becali un oligofren? Eh, este o afirmație mai mult metaforică. Dar Gigi Becali a dat de multe ori dovadă de oligofrenie. De exemplu când a apărut cu fularul echipei Dinamo la gât, el pretinzând că este patron la echipa Steaua. Când a afirmat că dacă pierde procesul cu armata (ceea ce s-a și întâmplat) vorbește cu finul Borcea și se duce să cumpere echipa Dinamo. Când a înjurat suporterii steliști, când și-a trimis bodyguarzii să bată suporterii steliști, când a gonit suporterii steliști de pe stadionul Ghencea. Când a plătit o firmă să-i facă coregrafie pe stadion (între timp suporterii steliști nu mai veneau la meciurile echipei lui Becali), iar ”firma” respectivă era de fapt o grupare de suporteri dinamoviști care au făcut într-adevăr coregrafie pe stadion, dar au făcut-o cu Dinamo București. Fac o mică paranteză. Da, galeria dinamovistă a dat o palmă foarte mare, dar nu steliștilor ci fcsbiștilor. Steaua are milioane de suporteri, nu e nevoie să plătească nimeni alte galerii ca să facă coregrafii pe stadion. La Steaua coregrafia o fac întotdeauna suporterii steliști.

  • Este Gigi Becali un hoț? Păi a fost deja condamnat penal și a și executat o parte din pedeapsă (în momentul de față este doar eliberat condiționat). Deci afirmația a fost dovedită în justiție. De altfel în familia Becali pușcăria este un fel de ”tradiție glorioasă” – unchiul a făcut pușcărie, tatăl a făcut pușcărie, verii au făcut pușcărie (cred că și acum sunt în pușcărie), el a făcut pușcărie.

Cum a fost furată Steaua?

Din nou, nu doar Mitică Dragomir susține asta. Tudorel Stoica, căpitanul echipei care a câștigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni a fost destul de tranșant – ”Vă spun de la început că Gigi Becali a fluturat niște hârtii goale. A furat Steaua și pot să spun că a făcut asta cu acte în neregulă. Când am fost la voi în emisiune, mi-a spus că a luat-o cu macaraua. N-are nici un act și, dacă justiția este corectă în România, va demonstra că a făcut o infracțiune”. La fel susține și Victor Pițurcă, cel care l-a adus pe Gigi Becali la Steaua. Mai mult, acesta afirmă că ” Nu trebuie să ne mulțumim cu echipă în liga a 4-a. Trebuie să revină în prima ligă, pentru că de acolo a fost furată”. Mai importante decât afirmațiile celor mai sus menționat sunt însă hotărârile judecătorești care dau dreptate clubului CSA Steaua București în procesele intentate împotriva fcsb.

Dar să vedem ce s-a întâmplat.

Întâi de toate poate ar fi bine să ne amintim un pic contextul. Anii 90 au fost printre cei mai tulburi din istoria modernă a României. Am vrut capitalism, am vrut să scăpăm de dictatura comunistă, am făcut o revoluție, dar după aceea ne-am trezit că de fapt nu prea știm să trăim în capitalism, nu cunoaștem ce înseamnă economia de piață și nici măcar ce înseamnă democrația. România trăise aproape 50 de ani în izolaționism. Nici nu aveam de unde să știm. Și din păcate a trebuit să plătim un preț foarte mare până să învățăm. Economia construită de către Ceaușescu s-a prăbușit. S-ar fi prăbușit oricum pentru că s-a prăbușit tot blocul comunist și odată cu el și relațiile economice (piața de desfacere pentru întreprinderile românești a dispărut, la fel au dispărut și materiile prime ieftine venite din fostul URSS). Dar pe lângă contextul internațional la prăbușire au contribuit și neștiința și lăcomia. Cine au fost cei care au făcut bani în anii 90? Bișnițarii ca Gigi Becali, foștii nomenclaturiști ai partidului comunist, foștii securiști și prietenii acestora, ca familia Păunescu de exemplu și oportuniștii care au format noua clasă politică postrevoluționară.

Bineînțeles, situația generală grea din țară a afectat și cluburile sportive. Pe vremea comunismului totul era în mâna statului, inclusiv sportul. După revoluție statul nu a mai avut bani să plătească nici lefurile și pensiile așa că sportul și cultura aproape că au fost abandonate. Totuși, fotbalul încă mergea bine. Pentru că s-a nimerit ca în anii 80-90 să avem niște generații excepționale de fotbaliști – generația de aur. Mulți fotbaliști au fost vânduți pe bani frumoși în străinătate și bani au mai intrat și din participarea echipelor românești în cupele europene. Dar conducătorilor din fotbal nu prea le convenea să împartă banii câștigați de fotbal și cu celelalte sporturi. Nu știu exact cine a venit cu ideea, dar s-a spus atunci că fotbalul trebuie să se reorganizeze, cluburile trebuie să devină profesioniste, iar echipele de fotbal ale cluburilor departamentale trebuie să se rupă de cluburile mamă. Și drept argument suprem s-a spus că așa ne cere Uniunea Europeană, așa ne cere UEFA. Se pare că a fost o minciună grosolană deoarece Ionuț Lupescu, actual membru în echipa de conducere a UEFA a afirmat în mod răspicat, întrebat fiind în mai multe rânduri de către jurnaliști, că UEFA permite participarea echipelor departamentale în competițiile europene.

Nu e nimic în neregulă ca cluburile sportive să fie organizate pe model profesionist. Dimpotrivă. Marile cluburi de fotbal din lume sunt cluburi profesioniste. Modelul funcționează și funcționează foarte bine. Doar că la noi nu s-a profesionalizat nimic. Pur și simplu cluburile de fotbal au intrat pe mâna unor infractori (Gigi Becali, Cristi Borcea, George Copos, Marian Iancu, Cornel Penescu, Victor Becali, Ioan Becali – toți actualmente condamnați penal cu executare, toți foarte vinovați de distrugerea fotbalului românesc, dar nu numai ei).

1997 Marcel Puşcaş, președinte al secției de fotbal din acea perioadă: ”. E anul în care Victor Babiuc, Ministrul Apărării Naționale, îi ordonă lui Cristian Gaţu, președintele Clubului Sportiv al Armatei Steaua, să “rupă” secția de fotbal de celelalte ramuri, pentru că echipa nu mai poate fi susținută din fondurile “militarilor”. “Venisem cu un plan de privatizare concret, care nu a fost pus în practică. Apoi, Babiuc a fost înlocuit cu Dudu Ionescu, și Gaţu n-a mai făcut nimic. În 1998, când se știa că Victor Babiuc va reveni în funcție, Gaţu a făcut o privatizare pe genunchi și m-a dat afară”

În aprilie 1998, la presiunile FRF și LPF, CSA Steaua București și MApN au acceptat ca activitatea secției de fotbal să continue sub forma unei organizații non-profit – Asociația Fotbal Club Steaua București. La început totul părea bine și frumos. În asociația proaspăt înființată au fost invitați să participe foste glorii sportive ale clubului Steaua București, atât fotbaliști cât și din alte sporturi, MApnN avea și el reprezentanți în structura de conducere, președinte a fost ales Viorel Păunescu – probabil pentru că fusese sportiv legitimat la Steaua, era apropiat de sport, era un om de afaceri de succes (mă rog, dacă se poate defini succesul prin transferarea într-un mod dubios a unor hoteluri celebre – Intercontinental, Lido, Rex din proprietatea statului în proprietatea familiei Păunescu și prin niște hocus-pocus-uri cu credite luate de la Bancorex și nereturnate). Viorel Păunescu a fost întotdeauna un om discret și, cel puțin declarativ, a vrut întotdeauna binele Stelei. El ar fi poate cel mai în măsură să facă lumină în toată această istorie întunecată, dar a preferat să tacă și să se spele pe mâini. Până la urmă e normal, de ce să aibă bătăi de cap când poate să nu aibă?

Fostul secretar general al adunării generale de trecere a Stelei la statutul de Fotbal Club, Dan Dumitrescu a declarat ”Steaua era societate non-profit și se autofinanța prin sponsorizări. Aveam un contract de sponsorizare de două milioane de dolari. Era o sumă fabuloasă pentru fotbalul românesc din acea perioadă. În acea perioadă, Steaua reușea să se autofinanțeze prin ceea ce creștea și vindea și prin sponsorizări. A fost o trecere curată la societate non-profit. Am și acum statutul conceput atunci cu multă grijă, tocmai pentru ca Steaua să nu devină proprietatea cuiva, ci să rămână a sportivilor”.

„Eu nu am luat niciodată echipa de la Armată. S-a constituit o asociație non-profit ca fotbalul să fie profesionist. Atunci a avut loc o Adunare Generală, la care au fost 90 de membri aleși, membri fondatori, și au ales Consiliul de Administrație și un președinte. Eu am fost ales atunci președinte al CA al Asociației de Fotbal Steaua București, care continua activitatea și tot ce ținea de fotbal. Din CA făceau parte la început 9 militari, dintre care unul era generalul Pigui, care era însărcinat să păstreze, să aibă grijă de patrimoniul Armatei. Apoi au apărut modificări, a apărut Ordonanța de Guvern din 2000, care a făcut corectări la legea 21/1994. Mai departe, când s-a constituit clubul, eu nu am mai rămas președinte la Asociație, echipa n-a fost niciodată a mea, nu a fost a cuiva, nu a avut acționari, a fost doar a Consiliului de Administrație care a fondat aceasta societate” – declara Viorel Păunescu.

În februarie 1999 guvernul Radu Vasile emite o hotărâre prin care se transmite în folosință gratuită către AFC Steaua București pe o perioadă de 20 de ani un imobil. Despre ce imobil era vorba? Despre stadionul Ghencea și toată baza de pregătire din complexul Ghencea. În HG se spune că transmiterea se va face pe baza unui protocol.

În martie 1999 apare și protocolul. La punctul 1 se spune despre stadion. La punctele 2-5 se plusează, AFC primind drept de folosire și în cazul bazelor de pregătire, spitalelor militare, capacități de cazare etc. Se precizează că folosirea stadionului este gratuită, dar nu se precizează că ar fi și exclusivă, iar dreptul de folosire a celorlalte facilități nu se precizează că ar fi nici gratuit nici exclusiv. La punctul 10 se face referire la marcă – ca fiind cea înregistrată la OSIM și conferind asociației dreptul asupra ei. O formulare foarte ambiguă. La acea dată echipa de fotbal juca având pe tricouri sigla cu vulturul. Putem presupune că despre această siglă este vorba și nu despre cea folosită înainte de 1990. Dar acea siglă era folosită de către CSA și la celelalte sporturi, deci AFC nu ar fi putut să aibă drepturi exclusive asupra siglei ci doar dreptul de a o folosi. Mai mult, obiectul protocolului este despre darea în folosire gratuită a stadionului pentru o perioadă limitată de timp (de 20 de ani) nu despre cedarea definitivă a vreunei proprietăți. La punctul 11 se mai spune că lucrările de construcții aflate în derulare vor fi finalizate de către MApN.

Tot în 1999 apare în scenă și Gigi Becali. Victor Pițurcă spunea – ” Eu l-am adus pe Gigi, cu greu l-am băgat, credeți că stătea Gigi de vorbă cu domnul Păunescu? Nu stătea de vorbă. Eu l-am adus ușor, ușor. El voia să devină persoană publică, ăsta era scopul lui cel mai mare. L-am adus la masă… Păi, băi, pentru asta ai fost adus aici, să dai bani! Ce, crezi că ești inteligent, că ești om de fotbal? ”

La început Becali a dat sume mici de bani – mai o premiere, mai o masă la băieți… exact cum ar fi dat și lăutarilor dacă ar fi fost la cârciumă. Probabil că echipa ar fi jucat la fel și dacă nu-i premia Becali. Doar asta este meseria jucătorului de fotbal – să joace fotbal și să câștige meciuri. Dar un stimulent în plus nu strică, nu? Cam acesta era stilul de management în fotbal în România anilor 90 – ca la cârciumă. Și Viorel Păunescu chiar are experiență de cârciumar. Asta a făcut toată viața. Pe vremea lui Ceaușescu a condus barul Atlantis și după ce acesta a fost închis a condus barul Melody – ambele preferate de către Nicușor Ceaușescu. Doar că barul e bar și fotbalul e ceva diferit, iar Becali nu era doar un chefliu oarecare. Omul avea ambiții mult mai mari. Probabil că s-a uitat la verii lui, Victor și Ioan Becali, deveniți impresari de succes și s-a gândit că e o bună afacere și pentru el să vândă și să cumpere jucători. Doar că Gigi Becali nu era nici impresar și nici nu avea echipă de fotbal. A început să dea mai mulți bani la Steaua și în schimbul banilor a cerut drepturi asupra contractelor jucătorilor. ” La un moment dat, am plecat de la Steaua în anul 2000. Au început să lipsească sponsorii de la Steaua, nu vreau să merg mai departe și să fac insinuări. A fost inventat Gigi Becali ca principal finanțator, în presă și în discuțiile de televiziune, asta era titulatura, deși nu avea nicio funcție atunci. Împrumuta clubul, iar gir erau contractele jucătorilor. Această rețetă financiară pe care o consider nefericită a condus la ce s-a întâmplat în 2003. Nu am amănuntele afacerii din 2003, dar Steaua a devenit proprietatea cuiva printr-o manevră” spunea Dan Dumitrescu. ”S-au căutat surse de finanțare, iar sursa a fost Gigi Becali” a spus și Victor Pițurcă.

Printre hârtiile pe care le-a arătat Gigi Becali la televizor și prin care încerca să demonstreze că el a dat bani la Steaua și astfel a cumpărat Steaua și n-a furat-o s-au regăsit și plăți pentru renovarea hotelului Rex din Mamaia (care n-are nicio legătură cu Steaua, hotelul fiind în proprietatea familiei Păunescu) și plata către firme care au făcut renovări la stadionul Steaua. De altfel Gigi Becali a afirmat de mai multe ori că nocturna din Ghencea e a lui, iar după ce a fost dat afară din Ghencea a amenințat că va veni să ia nocturna, tabela electronică și amenajările făcute la tribuna oficială. Conform protocolului toate lucrările de modernizare a stadionului Ghencea au fost asumate de către MApN. Instalația de nocturnă a fost făcută în 1991 din câte țin eu minte, iar pe atunci Steaua București avea drept sponsor firma Phillips care a asigurat și partea electrică a instalației de nocturnă. Bani ar fi trebuit să se dea doar pentru construcția celor 4 stâlpi metalici. Modernizarea stadionului s-a făcut în 1996, cu mult înaintea încheierii acestui protocol. Atunci ce treabă ar avea Gigi Becali cu instalația de nocturnă și cu modernizarea?

În septembrie 2000 s-a semnat un amendament la protocolul din martie 1999 prin care se specifica faptul că se pot face lucrări de reparații și modificări la structura spațiilor și terenurilor deținute în folosință ( a stadionului Ghencea). Lucrările ar fi trebuit să fie finanțate de către AFC Steaua, iar după terminare ar fi trebuit să intre în proprietatea statului. Tot în acest amendament se spune că AFC va prelua o datorie de aproximativ 1,2 milioane de dolari pe care CSA o avea către AVAB și datoriile către firma Tehnorob. Se pare că MApN nu a plătit firmele cu care a făcut modernizarea stadionului și a pasat datoriile, prin acest amendament, către AFC, deși în protocolul inițial își asumase toate datoriile. La momentul semnării acestui amendament la protocol Tehnorob câștigase un proces cu MApN, dar hotărârea nu era definitivă. Gigi Becali s-a dus și a cumpărat creanțele de la firma Tehnorob. În practica economică se întâlnesc des astfel de cazuri – o firmă are creanțe pe care nu le poate recupera și încearcă să le vândă unor firme care se ocupă de recuperări. Bineînțeles, creanțele nu sunt vândute la valoare nominală ci la 5-50% (în funcție de riscuri și de șansa de a fi recuperate). Așa s-au făcut averi mari în România, inclusiv Gigi Becali a făcut mulți bani – din cumpărare de creanțe și recuperarea lor ulterioară, în particular din cumpărarea de drepturi litigioase asupra imobilelor confiscate abuziv de către comuniști. Schema e simplă – statul nu plătește banii, firmele care au făcut contract cu statul rămân cu buza umflată și apar niște ”băieți deștepți” care au relații la nivel politic și pot recupera ceea ce firmele obișnuite sau cetățenii de rând nu pot. Conform spuselor lui Gigi Becali – ”Acolo, nocturna este a mea! Eu am cumpărat-o. Tot ce e la tribuna oficială, lifturi, lumini, camere de luat vederi, tot ale mele sunt pentru că le-am cumpărat de la executorul judecătoresc. Dacă eu iau alea de acolo, ei ar rămâne fără nimic”. Probabil că așa a devenit Gigi Becali proprietar pe instalația de nocturnă din Ghencea. Ar mai fi de spus ceva – conform amendamentului la protocol, tot ce ar fi cumpărat Becali pentru stadionul Ghencea ar fi trebuit să intre în proprietatea statului, iar dacă Gigi Becali se consideră proprietar pe instalația de nocturnă înseamnă că banii pe care i-a dat pe acea instalație (la valoare nominală sau la valoarea cu care a cumpărat creanțele) nu pot fi socotiți și ca datorii pe care pretinde că AFC le-ar fi avut către el. De curând Becali a fost somat să vină să-și ia instalația de nocturnă din Ghencea pentru că stadionul va fi demolat și reconstruit. Deci până la urmă MApN și CSA recunosc că nocturna îi aparține lui Gigi Becali. Dacă e așa atunci și Becali ar trebui să returneze niște bani pe care i-a socotit drept datorie a AFC către el. AFC Steaua e în faliment de mult, dar poate că statul sau alți creditori ar putea fi despăgubiți cu cea ce se recuperează de la Gigi Becali.

Câți bani a băgat Gigi Becali la Steaua nu cred că știe nimeni. Mulți bani s-au dat din pungă, fără a fi evidențiați în contabilitate, pentru alți bani poate s-au făcut documente false (în perioada aceea evaziunea fiscală era foarte răspândită, mulți plăteau cu bani cash, iar dacă era nevoie completau facturi false – facturi care puteau fi cumpărate de pe marginea drumului de la țigani). Gigi Becali susține că a dat peste 10 milioane de dolari, Victor Pițurcă susține că Gigi Becali a dat sub 5 milioane. Cert este că a dat niște bani. Și nu tocmai mărunțiș. Și daca a dat doar 5 milioane și tot este o sumă consistentă. Dacă Becali are vreun merit acela este că a venit cu banii când a fost nevoie. Se spune că s-ar fi împrumutat pe la cămătari în mai multe ocazii doar ca să vină cu banii la timp. Gigi Becali și-a asumat niște riscuri pe care alții nu au dorit să și le asume. Dar meritele se opresc aici. Pe urmă începe golăneala. Pentru banii dați Gigi Becali a obținut drepturile asupra contractelor a nu mai puțin de 21 de jucători, printre care și Mirel Rădoi, Adrian Neaga sau Claudiu Răducanu.

Între timp Gigi Becali, Victor Pițurcă și Viorel Păunescu plănuiau preluarea clubului de fotbal Steaua prin înființarea unei societăți comerciale, la care cei 3 să fie acționari și prin transferarea activelor de la AFC către această societate comercială. Prin 2002 Gigi Becali, în stilul caracteristic, urla prin studiourile de televiziune – „Gata, bă, că m-am saturat să mai fiu finanțator, vreau să fiu acționar! Vreau să fiu acționar, să fiu patron, nu mai vreau să fiu finanțator! Finanțator, adică sunt fraier, aia e!”

Toți cei care ar fi putut vorbi atunci au preferat să tacă. Toți cei care s-ar fi putut opune atunci au preferat să nu facă nimic. Singurul care n-a tăcut a fost Gheorghe Hagi. Hagi a încercat să oprească planul celor 3 – Becali, Pițurcă, Păunescu, susținând că echipa Steaua nu poate fi dată pe nimic, că nu este normal ca atunci când s-a făcut trecerea de la CSA la AFC să nu se țină cont de valoarea lotului de jucători și că Steaua trebuie să rămână a steliștilor, adică să rămână organizată ca asociație non-profit. Dar Hagi a fost jignit grosolan de către Gigi Becali, care a conchis – „A trecut vremea lui Hagi, acum e vremea lui Gigi Becali!”

În decembrie 1998 s-a luat decizia ca din Adunarea Generală a AFC Steaua să facă parte doar cei care achită o cotizație de 1200 de dolari pe an. Mulți dintre membrii Adunării Generale nici nu-și permiteau să achite o astfel de taxă pentru că erau doar foste glorii, actuali pensionari cu venituri foarte modeste. Dar nici mulți din cei care și-ar fi permis să plătească cotizația nu au făcut-o. De ce? Pentru că nu au știut despre această decizie. Și uite așa, la momentul oportun, au fost excluși din Adunarea Generală toți membrii incomozi dintr-un foc.

Pe 23 ianuarie 2003, Adunarea Generală a AS FC Steaua București a aprobat trecerea clubului în administrarea unei noi societăți comerciale pe acțiuni. Asociația non-profit a devenit acționar minoritar, controlul fiind preluat de Gigi Becali. Acea ședință a însemnat în fapt moartea echipei Steaua și nașterea echipei fcsb. Acea ședința a fost una extrem de controversată. S-a spus că s-a lăsat cu scandal monstru, doar 21 din membrii au avut drept de vot, unii nu au vrut să voteze, în schimb au votat bodyguarzii lui Gigi Becali (care în mod evident nu aveau drept de vot). Ce s-a întâmplat cu exactitate la acea adunare nu putem știi, singurii care știu exact cum au stat lucrurile sunt cei care au participat. Ce a declarat Victor Pițurcă – ” În 2003, eram trup și suflet cu Gigi. Suma reală pe care a dat-o el până în 2003, din Adunarea Generală, e de 4,3 milioane. Îți explic eu, nu trebuie să citim, că trebuie să citim mult și nu e bine. În Adunarea Generală s-a discutat înființarea unei societăți pe acțiuni. Nimeni din partea ministerului n-a fost de acord, nici generalul Bădălan, nici Zissu, care se ocupa de fotbal. N-au fost de acord, pentru că nu era legal. Dacă dădea 10 milioane, ce făcea Gigi? Că și așa au fost multe momente penibile. Au fost certuri, contraziceri, fratele lui Viorel Păunescu. Regret că l-am susținut pe Gigi. Atunci am plecat în cantonament, apoi în străinătate. N-a făcut corect societatea, n-a luat palmaresul, n-a luat sigla. Păi, dacă știam eu, îl lăsam eu?” Ce a declarat generalul Bădălan – ” În 2003, s-a discutat să se înființeze o societate comercială, care să realizeze profit pe care să-l verse către AFC Steaua, care era o societate non profit, bani prin care să se echilibreze situația lui AFC Steaua. Adunarea Generală de atunci a început cu această ordine de zi, să stabilim condițiile de înființare a unei societăți comerciale, ca să ne trezim că de fapt Becali dorea să-și însușească AFC Steaua și să devină acționarul majoritar al AFC Steaua invocând niște datorii pe care Steaua le avea fată de el. Atunci am aflat și noi că lui i se cesionaseră niște jucători. Eu atunci am invocat ca AFC Steaua nu se poate transforma conform legii din societate non profit în una comercială, ci ea poate înființa o societate comercială care să producă pentru ea, dar ei au insistat pentru că Becali își adusese acolo tot felul de nepoți și bodyguarzi și numai Adunare Generală nu mai era aceea. Atunci eu mi-am prezentat public demisia din Adunarea generală și am părăsit sala, după care la cinci minute a plecat și Cătălin Zisu. Pigui nu a fost, însă, la acea întâlnire.” Ce a declarat generalul Roșu – ” Nu am votat nicio cesiune de marcă, pentru că astfel de lucruri se reglementează prin documente, nu prin ridicări de mâini. Atunci s-a votat un singur lucru, acordul ca Gigi Becali să preia clubul de la Viorel Păunescu. Atât”. Ce a declarat Viorel Cataramă – ” De ce a câștigat acum Armata? Pentru că nu s-a făcut in 2003 un due diligence. S-au respectat principiile înființării unei societăți comerciale, însă au lipsit rapoarte care să identifice și să includă în noua societate marca, palmaresul și așa mai departe. Sigur, marca a fost înscrisă la OSIM, dar instanța a stabilit că înscrierea nu s-a făcut corespunzător. Eu nu-mi aduc aminte ca la acea Adunare Generală sa se fi discutat sau votat ceva legat de marca, de palmares. S-a crezut ca societatea nou înființată preia automat toate aceste lucruri odată cu preluarea echipei de fotbal. Dar nu s-a discutat clar despre marcă și palmares, nu au fost trecute pe hârtie aceste elemente”. La sfârșitul adunării a fost numit Teia Sponte în locul lui Viorel Păunescu.

În urma acestei adunări se perfectează și faimoasa tranzacție extrajudiciară, datată 24 ianuarie 2003 (chiar de ziua Unirii), act prin care Gigi Becali pretinde că a devenit patronul echipei Steaua București. Un om normal care citește pentru prima dată acest act, fără a știi și istoria din spatele lui nu are cum să înțeleagă nimic. Pentru că sunt multe semne de întrebare.

  • Părțile implicate au fost următoarele: George Becali, AFC Steaua București – reprezentată de către Teia Sponte, Viorel Păunescu, Victor Pițurcă și Lucian Becali
  • Părțile implicate se obligă irevocabil să înființeze SC FC Steaua Bucuresti SA
  • Pentru 51% din acțiunile noii societăți George Becali renunță la creanța pe care o are față de AFC în valoare de 5,2 milioane dolari și în termen de 90 de zile se obligă să cesioneze noii societăți drepturile asupra jucătorilor
  • Pentru 6% din acțiuni Viorel Păunescu renunță la o creanță de 200.000 dolari față de AFC
  • Pentru 4% din acțiuni Victor Pițurcă renunță la o creanță de 400.000 dolari față de AFC
  • Pentru 3% din acțiuni Lucian Becali renunță la o creanță de 300.000 dolari față de AFC
  • AFC va transfera în interesul serviciului jucătorii și antrenorii către noua societate
  • SC FC Steaua București SA va prelua fără nicio altă formalitate locul din Divizia A subrogându-se în toate drepturile asociației (obținerea CISului, înscrierea la MTS, înlocuirea CIS la FRF și LPF)

Dacă Victor Pițurcă și Viorel Păunescu s-au supărat, au plecat din adunarea generală și susțin că n-au semnat nimic și nu știu ce s-a întâmplat ulterior, cum de apare numele și semnătura lor pe această tranzacție extrajudiciară, datată ulterior adunării generale? Nu pot fi decât 2 explicații – ori Viorel Păunescu și Victor Pițurcă chiar spun adevărul, chiar s-au supărat și n-au mai vrut să semneze și atunci tranzacția judiciară este falsă (poate are semnături originale, dar sunt antedatate sau poate are semnături false) ori Viorel Păunescu și Victor Pițurcă nu spun adevărul și totul a fost doar un circ plănuit dinainte. De ce are Viorel Păunescu 6% din acțiuni pentru o datorie de 200.000 dolari și Victor Pițurcă doar 4% pentru o datorie dublă (de 400.000 dolari)? Până la urmă care era capitalul cu care se înființa noua societate dacă toate părțile nu au făcut decât să renunțe la datorii? Locul în Divizia A se poate tranzacționa pe un colț de masă sau se câștigă prin merit sportiv? Dacă aș cumpăra o medalie de la un fost campion olimpic ar însemna că devin campion în locul celui care mi-a vândut medalia? Și în sfârșit… Unde se pomenește de marcă și palmares în această tranzacție? Și unde apare vreo semnătură de la MApN? Dacă MApN nu a fost de acord cine i-a dat echipa lui Gigi Becali?

În februarie 2003 a fost înființată SC Steaua SA cu Gigi Becali 51% din acțiuni, AFC Steaua 36%, Victor Pițurcă 4%, Lucian Becali 3% și George Găița 6% (prin preluarea acțiunilor lui Viorel Păunescu). Între timp AFC a falimentat – după schema datoriile la AFC, activele la SC, Victor Pițurcă s-a retras și el, iar Gigi Becali, încolțit fiind la un moment dat de Bodu (șef al ANAF) a pasat acțiunile către Constantin Geambazi (cumnat – 56%), Tomaida Bădescu (nepoată – 4%), Vasile Geambazi (nepot – 37%) și Marius Ianuli (nepot – cunoscut drept Mache – 3%).

Tot în 2003 guvernul Adrian Năstase emite o HG prin care se anulează HGul emis de către guvernul Radu Vasile privind folosința gratuită a stadionului Ghencea. Motivul invocat de către guvern a fost că o asociație non-profit poate beneficia de ajutor gratuit din partea statului, dar nu și o societate comercială.

O să trec mai repede peste această parte pentru că deja am scris prea mult. Din 2003 până în 2011 Gigi Becali și-a făcut de cap și nu l-a deranjat nimeni. În schimb el și-a bătut joc sau a jignit fostele glorii ale clubului: Ion Alecsandrescu, Tudorel Stoica, Emeric Jenei, Liţă Dumitru, Anghel Iordănescu, Ilie Dumitrescu, Gheorghe Hagi, Gabi Balint, Ladislau Boloni, Marius Lăcătuş, Lucian Bălan. Să nu mai amintesc de jignirile aduse propriilor suporteri, să nu mai amintesc de felul în care s-a purtat cu atâția jucători și antrenori. În 2011 Gigi Becali nu a mai vrut să plătească chiria cerută de CSA pe motiv că i se pare prea mare, au început certuri, CSA a deschis mai multe procese, au ieșit la iveală actele mai sus menționate, iar într-un final s-a dovedit că societatea comercială controlată prin interpuși de către Gigi Becali nu are dreptul de a folosi marca Steaua București, fiind obligată de instanță să-și schimbe numele.

  • Motivarea făcută de ICCJ la sentinţa din decembrie 2014 – ”Reclamanta CSA Steaua Bucureşti nu a transferat şi nu a renunţat niciodată în favoarea Asociaţiei non-profit la numele utilizat sau la semnul ce face obiectul mărcii 026915 Steaua Bucureşti înregistrată încă din anul 1996. Nu există probe în dosar din care să rezulte acest lucru, pentru a se putea ajunge la concluzia că acordul Asociaţiei non-profit ar fi fost suficient şi că nu ar mai fi fost nevoie de consimţământul CSA Steaua Bucureşti. Nu există argumente valide şi probe care să susţină lipsa de necesitate a acordului CSA Steaua Bucureşti“.
  • În aceeași motivare se află și răspunsul la o întrebare care a fost foarte des pusă – de ce nu a făcut nimic CSA timp de 10 ani? ”Până la data introducerii prezentei acțiuni reclamanta a fost în imposibilitate de a introduce o acțiune similară, cauzată de acțiunile frauduloase ale pârâtei, întrucât aceasta ș-a înregistrat în anul 2003 denumirea Steaua București ca marcă, având protecție în perioada 2003-1014 sub imperiul legii 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, marcă ce a fost înregistrată de către pârâta SC FCSB SA fără consimțământul clubului”.
  • Motivarea făcută de Curtea de Apel București la sentința din decembrie 2016 – ” Analizând semnele în conflict, Curtea constată puternica similaritate a acestora. Reclamantul este titularul mărcilor combinate cuprinzând elementul verbal “Steaua București”, iar pârâta folosește în activitatea sa comercială, pentru a face distinctive serviciile sale, denumirea Fotbal Club Steaua București, elementul Steaua București regăsindu-se ca element principal și dominant în cadrul acestei denumiri, particulele slab distinctive din perspectiva funcției de marcă sub care e utilizată denumirea – “Fotbal Club” – care au funcție mai degrabă descriptivă. Pârțile desfășoară servicii în parte identice și similare în sfera activității, pârâta revendicându-și în materialele de promovare și pe site-ul propriu palmaresul reclamantului și pretinde față de public a fi continuator a acestuia, utilizează pentru a da identitate și distinctivitate echipei sportive culorile specifice mărcilor reclamantului, riscul de confuzie pentru consumator fiind astfel demonstrat. Reținând și că utilizarea de către pârâtă a denumirii comerciale cu funcția de marcă nu are loc conform practicilor loiale în domeniul comercial, dovada fiind atât înregistrarea de către pârâta, în anul 2004, a unei mărci ulterior anulate pentru rea-credință la înregistrare, cât și corespondența prealabilă prin care pârâta a solicitat acordul reclamantului la acordul unei mărci similare, acord pe care aceasta nu l-a obținut, însă a continuat demersurile de înregistrare a mărcii și apoi de utilizare a denumirii comerciale cu funcția de marcă după anularea mărcii înregistrate cu rea credință (inclusiv după notificarea sa de către reclamant in anul 2015), Curtea reține astfel încălcarea dreptului exclusiv de folosință ”

Concluzii?

Cineva și-a bătut joc de cel mai mare și cel mai frumos club de fotbal din România. Cineva și-a bătut joc de toți suporterii minunați care au iubit această echipă.

Poate că Victor Pițurcă și cu Viorel Păunescu, cei care au fost până la urmă complicii lui Becali, au crezut sincer că ceea ce fac este spre binele echipei, că dacă aduc un investitor dispus să dea bani mulți o să fie bine, dacă asociația se transformă în societate comercială o să aibă un management mai performant, o să aibă mai multe surse de finanțare și o sa fie bine. Sau nu. Cert este că nici unul din ei n-a rămas acționar în societatea lui Becali.

Da, Becali a dat bani la Steaua pe vremea când încă mai era Steaua. Toată lumea recunoaște asta, chiar dacă cifrele diferă. Dar Gigi Becali nu a cumpărat niciodată nimic de la Steaua. El a dat bani cu împrumut, iar tot ce a luat a luat în mod fraudulos (așa cum conchide și Curtea de Apel București).

Steaua București a fost și rămâne o marcă a CSA Steaua București. Casa Stelei a fost și va fi stadionul Ghencea. Fcsb nu este Steaua și nu a fost niciodată, chiar dacă am fost păcăliți atâția ani de zile.

Persistă 2 nelămuriri:

  • Tudorel Stoica (căpitanul echipei de aur a Stelei) – ”Să vedem actele de la Ligă pe care a înscris echipa. Să vedem cine a semnat actele acelea. Dragomir a spus clar că l-a ajutat să fure Steaua!”. Da, cum a înscris Gigi Becali societatea lui la LPF dacă nu avea dreptul?
  • Ce se întâmplă cu palmaresul? Iată ce spunea Gigi Becali în 2008 (cu mult înainte de a pierde procesele, dar probabil știind foarte bine ce ilegalități a făcut) – ”Ok, să-mi ia palmaresul și numele, dar palmaresul până în 2003, că n-am nevoie de el. Doar n-or să vrea și munca mea?” Pe Gigi Becali nu-l interesează prea mult palmaresul și nu prea-l interesează performanța sportivă. Pe el îl interesează doar banii. Și îl interesează coeficientul UEFA pentru că asta înseamnă acces mai ușor în cupele europene, adică mulți bani în buzunarele lui. Florin Talpan, juristul CSA Steaua București a spus – ” Nu există niciun act prin care s-a cedat, cu titlu gratuit sau oneros, palmaresul Clubului Sportiv al Armatei privind fotbalul. Prin urmare, palmaresul aparține prin lege Clubului Sportiv al Armatei, neexistând dovada cesiunii acestuia. Singurul act încheiat între Clubului Sportiv al Armatei și Asociația Fotbal Club Steaua a fost acel protocol din 1999, care nu prevedea nimic în acest sens”. După cum spunea chiar Becali, palmaresul echipei Steaua până în anul 2003 (inclusiv Cupa Campionilor Europeni) nu va mai rămâne la fcsb ci se va întoarce la echipa care l-a și făcut, adică Steaua București. Asta e destul de clar și este o chestiune care ține doar de proceduri (ori FRF va recunoaște de bună voie dreptul echipei Steaua București de a deține palmaresul făcut, culmea, chiar de către echipa Steaua București ori se va ajunge în instanță și FRF va fi obligată să recunoască). Este de discutat ce ar trebui să se întâmple cu palmaresul de după 2003. E adevărat, a fost făcut de către echipa lui Becali, dar a fost făcut în numele echipei Steaua București. Dacă fcsb pornea din divizia a 4a, ca orice echipă nou înființată, dacă nu beneficia de coeficientul UEFA al echipei Steaua, dacă nu beneficia de prestigiul mărcii Steaua pentru a atrage sau a vinde mai scump jucători, pentru a atrage mai mulți spectatori în tribune, oare care ar fi fost palmaresul de azi al fcsb?

 

Ar mai fi ceva de lămurit. Mulți suporteri sunt confuzi, încă nu cred că fcsb nu este Steaua București pentru că pe site-ul UEFA, în dreptul echipei fcsb apare și palmaresul echipei Steaua. Oamenii spun că dacă UEFA spune că fcsb e Steaua înseamnă că așa e. Nu, nu e deloc așa. Cine citește acest articol își va da seama că Steaua rămâne Steaua, iar fcsb este o echipă născută în mod fraudulos care a parazitat o perioadă numele de Steaua. Problema palmaresului se va lămuri odată cu înscrierea oficială la FRF a echipei Steaua, iar UEFA, la solicitarea FRF, va face modificările de rigoare.

Dar mulți oameni mai au o teamă – Ce se va întâmpla cu Steaua? Va fi capabilă noua echipă să obțină rezultatele cu care suporterii steliști erau obișnuiți? Și cum va putea obține aceste rezultate dacă nu va mai exista un finanțator la echipă? Ca să faci performanță e nevoie de bani, iar CSA nu are bani, cel puțin nu ca Gigi Becali. Ei bine, iată ce cred eu – rezultate nu poate să garanteze nimeni, dar prin muncă și seriozitate sunt convins că vor veni și rezultate. Pentru mine prezența lui Marius Lăcătuș în noul proiect Steaua este o garanție. Marius Lăcătuș este un campion înnăscut. Cu Marius Lăcătuș în teren echipa Steaua a câștigat 10 titluri de campioană, 7 cupe ale României, o cupă a Campionilor Europeni și o supercupă a Europei. În ceea ce privește banii, eu cred cu tărie că Steaua se poate auto susține și nu are nevoie de niciun finanțator, ci doar ca suporterii să fie alături de echipă. Legat de bani, am găsit un articol semnat de către Cristian Scutariu, articol pe care îl redau integral în continuare. Să se lămurească lumea cum e cu finanțatorul Becali și câți bani a băgat de fapt la echipă. Articolul este din 2015, când încă lumea credea că fcsb este Steaua.

Gigi Becali nu a băgat niciodată bani în Steaua, Gigi Becali a împrumutat pentru o scurtă perioadă de timp clubul, dar de atunci și până acum și-a scos banii și a ajuns să fie dependent de fondurile constante pe care Steaua i le oferă. Așadar:

Începând cu luna ianuarie 2003, atunci când Gigi Becali a preluat controlul clubului de fotbal Steaua Bucureşti, discursul acestuia a fost concentrat în bună măsură în jurul ideii că “bag bani în club”. Repetată de îndeajuns de multe ori, formularea lui Becali a prins la publicul larg şi latifundiarul din Pipera a ajuns să merite, în mentalul colectiv, titlul de “patron” al celui mai titrat club de fotbal din România.

Sub “patronatul” lui Gigi Becali, Steaua a traversat câţiva ani sterpi din punct de vedere sportiv, cel puţin în ceea ce priveşte obţinerea performanţelor interne. Din 2003 şi până în 2010, clubul din Ghencea a părut să fie complet dependent de Becali, chiar dacă investiţiile cu care acesta se lăuda întârziau să ofere, cu unele excepţii, satisfacţiile aşteptate. Totuşi, lucrurile s-au schimbat începând cu anul 2011, moment în care Steaua a început să producă bani, în special de pe urma participărilor de succes în cupele europene. UEFA a fost principala sursă de venit a Stelei în această perioadă, totul culminând cu sezonul recent încheiat, atunci când numai forul fotbalistic european a virat 17,4 milioane de euro în conturile clubului.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Gigi Becali (George Becali, aşa cum apare în acte) este acţionar la patru companii din diverse domenii de activitate. Rezultatele de la Ministerul Finanţelor pentru anul 2013 arată faptul că toate cele patru companii îi aduc lui Becali o pierdere totală de 560.000 de euro, Avicola Iaşi şi Arcom fiind în insolvenţă. Cea mai mare “gaură” din portofoliul de companii la care Becali este acţionar este dată de Arcom, firmă de construcţii care în 2013 a avut pierderi totale de 460.000 de euro la o cifră de afaceri de 1,9 milioane de euro.

Firmele cârmuite de Gigi Becali:

  • Romes – firma care se ocupa de fabricarea tuburilor electronice nu raportează că ar mai avea vreun angajat, iar cifra de afaceri a fost egală cu zero din 2011 încoace, ceea ce înseamnă că nu a mai produs şi vândut nimic în ultimii trei ani.
  • Avicola Iaşi – firma care se ocupa de creşterea şi comercializarea puilor este acum în insolvenţă, administratorul judiciar fiind la cea de-a 21-a încercare de a vinde activele. Este pe profit după ce în 2012 înregistra pierderi de 96.000 de euro
  • Arcom – companie de construcţii care a intrat, de asemenea, în insolvenţă. Cifra de afaceri este cu 12% mai mică decât în anul precedent, iar compania a avut în 2013 un număr mediu de 96 de angajaţi
  • Uzina Mecanică Drăgăşani – fabrica de armament a avut în 2013 o cifră de afaceri de doar 10.700 de euro. Această companie a raportat pierderi semnificative, de 208.000 de euro, anul trecut.  Cu un an înainte, UM Drăgăşani avea vânzări de 31.000 de euro şi pierderi de 201.000 de euro

Trei ani pe plus pentru Steaua: profit net de 17,86 milioane de euro

În condiţiile în care cele patru companii prezentate mai sus îi provoacă lui Gigi Becali o gaură de peste o jumătate de milion de euro anual, clubul de fotbal Steaua vine să acopere acest deficit şi, pe deasupra, să îi asigure celui care-l controlează surse importante de venit. În anul 2013, Steaua a înregistrat cele mai bune rezultate financiare din istorie. Gruparea din Ghencea a avut o cifră de afaceri de 36,71 milioane de euro şi un profit net de 11,82 milioane de euro. 2013 a fost al treilea an consecutiv în care Steaua a terminat pe plus, profitul net total în această perioadă fiind de 17,86 de milioane de euro.
Între 2012 şi 2013, datoriile Stelei au scăzut de la 12,94 milioane de euro la 2,55 de milioane de euro, conform datelor Ministerului de Finanţe. În condiţiile în care nu poate fi vorba despre datorii la stat (condiţie pentru acordarea licenţei), rezultă faptul că Steaua şi-a plătit datoriile către Gigi Becali, cel în a cărui declaraţie de avere (ianuarie 2013) era menţionat faptul că are de recuperat un împrumut de circa 10,2 milioane de euro de la club.

Cel puţin teoretic, diferenţa de circa 10 milioane de euro între sumele datorate de Steaua în perioada 2012-2013 şi momentul actual ar fi rezultatul lichidării datoriei clubului faţă de finanţatorul Becali. Adică, în acest moment, Steaua nu îi mai este datoare, ba chiar produce sume importante pentru Becali. Steaua şi-a putut achita datoriile graţie profitului net de 17,86 milioane de euro înregistrat între 2011 şi 2013.

Între datoria Stelei din 2012 şi cea din 2013 există o diferenţă de circa 10 milioane de euro. Suma este cea cu care clubul apărea dator la Gigi Becali în declaraţia acestuia de avere de la începutul anului 2013. Sursa: Ministerul de Finanţe. Calculul a fost făcut transformând sumele din lei în euro la cursul mediu al fiecărui an

Fotbalul românesc la nivel de club se raportează, începând cu sezonul 2013/2014, la noi cifre în ceea ce priveşte recordul de încasări. Steaua a reuşit să câştige titlul cu numărul 25 din istorie la capătul unui sezon în care a avut încasări totale de circa 40 de milioane de euro. Principala sursă de venituri a fost UEFA, forul fotbalistic european a virat aproximativ 17,4 milioane de euro în conturile campioanei României pentru calificarea şi parcursul din grupele Ligii Campionilor.

O pondere mare din total este reprezentată şi de cea mai de succes campanie de vânzări din istoria fotbalului românesc: plecările lui Chiricheş, Rusescu şi Bourceanu au generat 13 milioane de euro.

De unde au venit banii Stelei în sezonul trecut:

  • 17,4 milioane euro – fond premiere UEFA
  • 13 milioane euro – vânzări de jucători
  • 3,81 milioane euro – încasări bilete Liga Campionilor
  • 4,15 milioane euro – drepturi TV şi bilete competiţii interne
  • 0,7 milioane euro – sponsori
    TOTAL
  • 39,06 milioane euro

Sursa: http://www.cristianscutariu.ro/gigi-becali-bagat-niciodata-bani-steaua-clubul-fost-imprumutat-atunci-singura-afacere-care-merge-portofoliul-becali/

 

7 comentarii

  • Un articol genial.aur pt toti care stiu ca Steaua este la CSA.iar pt ceilalti este o dovada,o proba cum ca fcsb nu e Steaua.nu a fost si nu va fii…trezirea bah!!!

  • Adica cum nu au avut voie sa-i dea in judecata Csa pe cei de la F.C.Steaua pana in 2014, dar ei au initiat actiunile in justitie in 2011…?…putina documentare nu strica…parerea mea…

  • Faptul că ai puţină cultură economică (mda, ai absolvit MBA Româno-Canadian, super tare…) şi date culese din ziarele de scandal și din gura lu’ t.stoica nu înseamnă că ai tu şi toţi susţinătorii CSA-ului dreptate totală. Da, a fost o mutare ciudată, de la Armată la Asociaţia Sportivă „manageriată” de Viorel Păunescu, dar este problema lor. Becali a „obținut” (dacă așa vreți voi) echipa de la acea asociație. Cu ajutorul lui, a oamenilor din jurul lui, a banilor lui, la început, echipa s-a menținut la un nivel destul de ridicat (și pentru mine ca suporter stelist este suficient). La final chiar ne arăți că nu Becali bagă bani în club; păi ce The Glazers bagă banii proprii la MU sau Al Khelaifi aduce bani la PSG direct din seiful lui din Qatar, la fel și Abramovici la Chelsea sau ceilați șeici de la MC? Nu băi băiatule, și ei au investit niște bani ai unor asociații de oameni de afaceri, iar acum aceste cluburi conduse bine de niște administratori capabili aduc niște bani frumoși din care se întrețin, iar o parte, sunt convins, că intră și în „buzunarele” acelor asociații care i-au finanțat la început. Astă este capitalismul din ziua de azi și în care ne-am dorit așa de mult să intrăm. Să nu spui că tu nu ți-ai dorit. De fapt, asta vă doriți și tu (ai față de oportunist, deși cravata și costumul nu te ajută) și toți ceilalți frustrați gen t.stoica, a.stoica, piturca singurii care se opun vehement lui Becali (pe care nici eu nu-l „iubesc”); vă doriți să faceți parte din aparatul administrativ al unui club de fotbal (a treia cea mai profitală societate comercială după cum spun unele ziare de „scandal” și nu numai) care aduce bani în buzunarele „tutulor”. Păi t.stoica nu este în stare să își administreze cheltuielile curente și el vrea să facă parte din conducerea clubului Steaua, pe banii lui Becalii și a altor finanțatori?!
    Eu nu le doresc celor de la CSA decât mult succes, să promoveze an de an, și dacă o fi ca cele două cluburi să se întâlnească vreodată în competițiile interne, cei mai buni să câștige. Asta ar trebui să facă și cei de la CSA, să stea liniștiți, să muncească din greu, și să demonstreze că au valoare, să ajungă la un nivel la care să se autofinanțeze.

    FCSB = (întotdeauna) STEAUA

    P.S. Suporterii (deci nu fanii) CSA nu sunt decât 1000-2000 (de derbedei de București, părerea mea) care în toată „cariera” lor de ultrași nu au fost în stare să fie măcar la 10% din valoarea galeriei lui Dinamo (și pentru asta am fost și eu frustrat la timpul respectiv), iar în „cariera” lor de huligans nu au făcut altceva decât să aducă pagube de sute de mii de EURO clubului Steaua București și să ne facă de râs (să nu uite niciodată episodul în care ~180 de „huligans” steliști au fost „caftiți” de 27 de ultrași ai lui Napoli într-o cafenea din București! doar cu curelele de la pantaloni).

    Respect Lăcătuș, Respect Pele Balint, Respect Bölöni, Respect Falemi, Respect tuturor steliștilor care au ales să suțină CSA, și care critică cu bun simț (deși Balint a mai avut derapaje, însă fiind mult mai inteligent decât t.stoica s-a corectat).

    Apropo, sper că ai prins MBA-ul acreditat, nu!?! Altfel, sper că ești un inginer automatist super calificat.

    • „Tinere, asociatia lui Paunescu nu a vandut nimic catre noua asociatie a lui becali pt ca nu avea ce! Tot ce tinea de Steaua Bucuresti a ramas unde trebuia, restul a fost o hotie intre doi parliti! Paunescu nu avea ce sa vanda, Becali nu avea ce sa preia, culorile, stema, traditia, palmaresul eu fost si sunt in Ghencea!

Adaugați un comentariu