Lifestyle

Burgărescu, un nou loc gustos în Bucureşti

Stelian Muscalu

În ţara asta în care din păcate dacă deschizi radioul sau televizorul auzi doar veşti proaste… mai sunt şi zone din care auzi lucruri care să te bucure. Din păcate ele vin doar din zona privată, acolo unde cei cu un oarecare simţ antreprenorial se zbat într-un mediu economic ostil… ca să-şi indeplinească visurile.

Aşa a apărut în capitală, chiar vis a vis de fostul patinoar Flamaropol, pe bulevardul Basarabia, restaurantul unui prieten. Îl numesc pe Florin aşa, pentru că eu sunt de părere că atunci când mănânci cu cineva la masă, iar mâncarea aia e bună, e clar că acolo dincolo de bucuria papilelor gustative se leagă şi o prietenie. Despre asta vorbim azi – despre prietenie, bun gust şi visuri împlinite.

Am spus-o şi o repet, mediul corporatist este cea mai bună pepinieră pentru formarea micilor antreprenori. Burgărescu, fiindcă aşa se numeşte povestea restaurant despre care povestim azi, a apărut la iniţiativa a 3… corporatişti :2 români şi un francez (Vera, Luc si Florin)

Apare momentul ăla după vreo 15-20 de ani de corporaţie, 15-20 de ani de deadline-uri, meetinguri, planuri şi alte rahaturi corporatiste când te întrebi pt ce? Momentul în care se închide un capitol şi se deschide altul. În cazul nostru, noul capitol se numeşte Burgărescu.

Chiar aşa descrie şi echipa noul început: „ Am ajuns la ideea de a avea un restaurant în Bucureşti din dorinta de a ieşi puţin din zona de corporaţie şi de a încerca şi calea antreprenoriatului , iar Luc a fost cel care ne-a dat un imbold în acest sens. Iniţial s-a dorit o vară de neuitat la mare, o investiţie în gestiunea şi administrarea unei bucăţi de plajă la Mamaia. Proiectul a picat deoarece intram deja în sezonul estival 2017 şi nu mai era timp fizic pentru discuţii, contracte , amenajare şi astfel am decis să încercăm ceva în Bucureşti. Investiţia a fost una considerabila, luând un spaţiu comercial de la 0 şi transformând-ul în ceea ce este astăzi , cu eforturi financiare proprii (fără credite, fără ajutorul statului). Ieşind din bucla reprezentată de zona corporaţiei, în care există proceduri, toate lucrurile sunt organizate, ne-am lovit aproape instant de un mediu de afaceri extrem de neprietenos, de contractori care lasă lucrările la jumăte şi pleacă, de un stat extrem de zgârcit în a ajuta cu ceva o firmă nou înfiinţată, cu atât mai mult cu cât lipsa unui ajutor se resimte extrem de acut în primele luni de functionare. Şi cea mai mare provocare care a fost, este şi cred că va rămâne, resursa umană. Extrem de greu de găsit, de păstrat şi mai ales de motivat.”

 

Cu toate aceste greutăţi s-a născut un loc cald dacă ar fi să-l caracterizez într-un singur cuvânt. Intim, dacă audienţa este suficient de indulgentă să-mi acorde posibilitatea să mai apelez la un al 2-lea.

Burgărescu s

e vrea un mix între un nume tipic românesc, cu trimitere la perioada interbelică a

Bucureştiului şi produse americane de tip fast food duse la un nivel superior de calitate.

V-am spus povestea, dar am scăpat esenţialul. Cum şi mai ales ce se mănâncă la Burgărescu?

1. Campionul este burger-ul ESCU, cu ingredientul principal “pulled pork” obţinut în urma unui proces de slow cooking de aprox 6 ore, masat şi “îngrijit” cu cele mai interesante mix-uri de mirodenii şi condimente (încă le ţin secrete).

2. Traditionalele Hamburger si Cheesburger: au la bază o chiftea din vită Black Angus” care îţi invadează gura de prospeţime şi savoare.

Faza mişto e că toţi burgerii vin însoţiţi de cartofi prăjiţi fresh (NECONGELAŢI – personal am ajuns să urăsc produsul ăsta congelat). Şi vă recomand cartofii wedges, asezonaţi cu parmezan şi usturoi plus sos-ul casei.

Acum nu pot spune că vorbim neapărat de un restaurant nişat, pentru că tot la Burgărescu vine şi ruda italiană Pizzarotii (aşa mi-a venit acum). Adică se mănâncă şi pizza cu alte cuvinte. Nu am gustat-o dar am văzut-o, şi arată bine.

Nu vreau să mă credeţi pe cuvânt, mai ales că asta NU ESTE un articol publicitar, mergeţi şi vedeţi singuri ce se întâmplă acolo şi apoi povestiţi – şi de bine şi de rău. Dacă-i ceva ce nu vă place sunt convis că echipa va ţine cont şi va îmbunătăţi ceea ce este perfectibil… dacă totul este ok spuneţi asta, pentru că mediul de business are nevoie de voi.

Pofta buna!

Adaugați un comentariu