Business

Adio Klaus! Şi nu, nu mă interesează dacă rămâi cu bine

Stelian Muscalu

Am făcut ieri o afirmaţie pe care mă văd azi nevoit să o explic după o analiză la rece a deciziei pe care preşedintele Klaus Iohannis a luat-o la Palatul Cotroceni.

Am scris mesajul de pe facebook, exact în momentul în care preşedintele a anunţat că acceptă propunerea de premier venită din partea PSD-ului.

Argumentul transmis a ţinut de aritmetica majorităţii parlamentare. Asta a spus preşedintele. Îmi amintesc că la numirea lui Sevil Shaideh deşi logica spunea acelaşi lucru, preşedintele a respins propunerea social democrată, deşi majoritatea atunci era mult mai puternică iar persoana, deşi îmi vine greu să o spun, muuult mai competentă. Dar să punem argumentul preşedintelui pe seama unui defect profesional. Ca dascăl al unei materii exacte de această dată au primat cifrele. În detrimentul viitorului. Viitorului nostru, căci teoretic viitorul preşedintelui este unul luminos.

Numai că eu am să-i dau o veste proastă, dacă tot vorbim de cifre. Calculele pe care Iohannis le-a făcut la Cotroceni s-ar putea ca la final să-i dea cu virgulă. Şi acum să detaliem puţin. Vă propun să vedem câteva scenarii.

Preşedintele a ales să incendieze ţara

Primul scenariu este cel pe care deja îl trăim.

Calculele preşedintelui, presupun că toată lumea îşi dă seama, sunt extrem de simple. Doamna Vasilica, nu-i pot spune Dăncilă, va face praf şi pulbere tot ce-i va cădea în mână. Economie, învăţământ, justiţie, sănătate. Altfel spus, preşedintele românilor a girat un om care, metaforic va da foc ţării ăsteia odată printr-o supunere orbească în faţa liderului de partid şi a doua oară printr-o capacitate intelectuală extrem de limitată.

Ţara arde, în timp ce preşedintele va privi cu atenţie şi îngrijorare fumul care se va ridica la ceruri odată cu speranţa fiecăruia dintre noi, indiferent de culoarea politică de a trăi mai bine. Cu costumul impecabil, fără nicio grimasă pe faţă, Klaus va ieşi, după ce nu va mai fi nimic de ars, din Palatul Cotroceni călcând pe cenuşa naţiei cerându-ne să-l votăm. Culmea e că va face referire la incendiul care s-a aprins chiar cu chibritul dat de el. Asta nu este strategie politică ci este perversiune politică, iar eu personal, o repet… nu am să votez un preşedinte pervers. Nu am să votez un preşedinte care este în stare să-şi incendieze propria ţară de dragul unui nou mandat. Eu nu am să-l mai votez pe Klaus Iohannis niciodată.

Preşedintele nejucător

Al doilea scenariu este cel extrem de discutat de toată lumea. Respingerea duduii coafate şi aşteptarea unei noi propuneri, poate una măcar decentă. Nu a făcut-o şi toată lumea se întreabă de ce. Nici măcar, o astfel de decizie, nu i-ar fi zgâlţâit scaunul de sub fundul prezidenţial. Rămânea acelaşi preşedinte care s-ar fi gândit la binele şi mai ales la viitorul poporului evitând poate cea mai penibilă numire din istoria acestei naţii. Dar preşedintele a refuzat să facă asta. De ce … aici aş face trimitere la primul scenariu.

Klaus Iohannis a ţinut mai mult a al 2lea mandat decât la ţară

Al treilea scenariu presupunea să meargă până-n pânzele albe. Ceea ce i-ar fi adus suspendarea. Sigur, toată lumea spune că de fapt asta a şi urmărit PSD-ul ca să-l pună interimar pe Tăriceanu, care în lipsa lui de discernământ să semneze tot ce ţine de jocul juridic al PSD-ALDE. Da, era un risc. Dar cu control pe documente şi mai ales apel la populaţie, presonal eu cred că politicienii puterii oricât de aroganţi ar fi fost ar fi avut nişte limite în a arunca justiţia în aer.

Preşedintele a dezamăgit

În fine ultimul scenariu pe care-l văd eu pentru că sunt convins că mai există şi altele, ar fi fost desemnarea doamnei Vasilica dar cu un mesaj ferm atât către PSD cât mai ales către populaţie. Oamenii din ţara asta aveau nevoie de susţinere la nivel moral. Şi nu vorbesc despre oamenii care au votat PNL, PMP, USR sau PSD, vorbesc despre românii care-şi doresc apărarea libertăţilor pe care ţara asta le-a câştigat cu sângele unor copii în urmă cu 28 de ani. Vorbesc despre românii care-şi doresc apărarea justiţiei care acum este siluită de politicienii puterii. Vorbesc despre românii care-şi doresc democraţie şi mâine în ţara asta. În PSD termenul a dispărut, ne-a spus asta chiar vicepreşedintele partidului. Următorul pas este să dispară democraţia cu toate libertăţile ei şi din ţară. Din păcate preşedintele le-a întors spatele românilor.

În momentul desemnării premierului, Klaus Iohannis a demonstrat că este doar preşedintele lui. A pierdut în ultimul an ocazie după ocazie de a demonstra că este preşedintele tuturor românilor. Acum a rămas doar preşedintele lui. Se reprezintă pe el gândindu-se doar la următorul mandat, liniştit cu multe concedii şi puţine bătăi de cap. Nu despre asta este vorba,domnule preşedinte, la Cotroceni! Bătaia de cap pentru ţară şi strategiile politice pentru viitorul naţiei trebuie să fie priorităţile preşedintelui, priorităţi care să ia locul concediilor şi momentelor în care priviţi atent şi cu ingrijorare, într-o totală pasivitate, cum ţara este incendiată.

2 comentarii

  • Perfect de acord cu ceea ce spui . L-am votat .Stiam ca o va accepta pe Vasilica . De ce ? Am studiat firea presedintelui : profesor deci bugetar , obisnuit cu o viata linistita , neconflictuala , cu muuulte vacante . Om calm . Nu ii plac bataile de cap iar a cere psd-ului alt personaj ar fi insemnat probleme , si nu are nevoie de ele . Apoi intervine si dorinta unui al doilea mandat . Nu iar displace dar , cred ca principal a contat sa aibe o viata linistita . Am plans aseara . Stiam , intuiam rezultatul dar tot am suferit . Ghinion ! .

  • „presonal eu cred că politicienii puterii oricât de aroganţi ar fi fost ar fi avut nişte limite în a arunca justiţia în aer. ”

    Cred ca aici gresiti. Acesti oameni sunt lipsiti de scrupule si regrete. Nu exista limite pentru ei, doar interesul personal si al partidului primeaza.

Adaugați un comentariu